Niciodată până acum România nu a făcut un astfel de serviciu Europei și Occidentului democratic. A fost atacată de Rusia agresivă și imperialistă, pe de o parte, și de America MAGA iliberală, pe de altă parte și a rezistat. Astfel, a contribuit în mod semnificativ la securitatea Europei.
Atâta timp cât Ucraina poate lupta, continentul nostru este protejat.
- Alegeri prezidențiale, turul doi, numărătoarea oficială: Nicușor Dan este noul președinte al României
- Singurele județe unde Nicușor Dan nu a câștigat cel mai mare oraș
- Nicușor Dan a câștigat alegerile în toate sectoarele Capitalei
- Statele din vestul Europei unde a câștigat Nicușor Dan
Momentul este istoric și pentru că România poate acum să ocupe locul care i se cuvine pe continentul nostru, alături de Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia. Nimeni din Franța sau Polonia nu rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în România, spune, într-un interviu acordat Spotmedia, istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, autor al mai multor volume de istorie și analiză despre România și unul dintre interlocutorii de cursă lungă ai rubricii Intelectuali față cu istoria.
Cu câteva zile înainte de alegeri, vorbind la conferințele Humanitas de la Ateneu, Oliver Jens Schmitt avertiza asupra pericolului ca România să intre în bezna neo-fascistă, dar ne încuraja să avem încredere în societatea românească. Iar România a reușit o ispravă chiar istorică, spune el: niciodată în istoria sa România nu a rezistat unui astfel de atac atât din interior, cât și din exterior. Și niciodată România nu a făcut un astfel de serviciu Europei și Occidentului democratic.
Principalele idei:
- De ani de zile, agenții de influență ruși au pregătit terenul pentru o lovitură din Est în aproape toate domeniile sociale. Democrația românească a fost atacată atât din interior, cât și din exterior.
- România a fost atacată de Rusia agresivă și imperialistă, pe de o parte, și de America MAGA iliberală, pe de altă parte.
- Democrația s-a putut baza în esență doar pe două elemente: societatea civilă și mass-media liberă și critică. Fără acești actori, România ar fi dispărut sub războiul hibrid al rusofililor și al susținătorilor lor străini.
- România poate acum să ocupe locul care i se cuvine pe continentul nostru, alături de Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia.
- BOR a ratat, încă o dată, o șansă istorică de a se dezice de moștenirea sa autoritară și de a se declara în favoarea unui stat democratic constituțional și a integrării României în Occident, așa cum au făcut-o multe alte biserici din România. Realist vorbind, însă, trebuie să spunem că acest lucru era aproape imposibil: majoritatea tăcută din Sfântul Sinod este antioccidentală și antiliberală, iar largi cercuri din cadrul BOR sunt susținători ai lui Georgescu și Simion. Patriarhul și ierarhii moderați au pierdut controlul asupra acestor forțe, după ce le-au tolerat ani de zile.
- Tocmai suveraniștii autoproclamați colaborează strâns cu parteneri străini atunci când vor să-și livreze societățile lui Putin și Trump.
- Rezultatul alegerilor este remarcabil, mai ales având în vedere furia justificată față de corupția de la toate nivelurile și distribuția inegală a bogăției.
Oliver Jens Schmitt, cum interpretați rezultatul alegerilor de la București, în tot contextul epocii în care trăim?
Termenul „istoric” nu trebuie folosit în mod abuziv. Totuși, aceste alegeri marchează într-adevăr un moment important, nu numai pentru România, ci și pentru Europa și Occidentul democratic. România a fost atacată de Rusia agresivă și imperialistă, pe de o parte, și de America MAGA iliberală, pe de altă parte.
De ani de zile, agenții de influență ruși au pregătit terenul pentru o lovitură din Est în aproape toate domeniile sociale. Democrația românească a fost atacată atât din interior, cât și din exterior. Instituțiile tradiționale ale statului, care promiteau orientare, BOR și Academia, au eșuat în momentul de nevoie. Armata s-a confruntat (și se confruntă) cu tendințe antioccidentale în interiorul său. Marile partide PSD și PNL se află într-o criză gravă și sunt respinse de mulți cetățeni.
Într-o astfel de constelație, democrația s-a putut baza în esență doar pe două elemente: societatea civilă și mass-media liberă și critică. Fără acești actori, România ar fi dispărut sub războiul hibrid al rusofililor și al susținătorilor lor străini. A învins acea România care deja, în urmă cu aproximativ zece ani, s-a mobilizat pentru democrație şi statul de drept.
Niciodată în istoria sa România nu a rezistat unui astfel de atac atât din interior, cât și din exterior. Și niciodată România nu a făcut un astfel de serviciu Europei și Occidentului democratic.
Putin și Trump au crezut că această mare țară din sud-estul Europei este un punct slab al UE și au atacat-o în mod deliberat.
În România însăși, importanți formatori de opinie au răspândit defetismul, mari posturi de televiziune și sute de mii de roboți au susținut atacul. Șansele candidatului de extremă dreapta erau excelente, iar aripa antioccidentală a PSD specula deja asupra unui guvern format din AUR și PSD.
Dar România a rezistat. Astfel, a contribuit în mod semnificativ la securitatea Europei. Atâta timp cât Ucraina poate lupta, continentul nostru este protejat.
George Simion ar fi sabotat Ucraina, făcând astfel mai probabil un atac rus asupra Europei. Momentul este istoric și pentru că România poate acum să ocupe locul care i se cuvine pe continentul nostru, alături de Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia.
Suveraniștii rusofili au cerut întotdeauna respect pentru România – respect și recunoștință de care România se bucură astăzi în Europa.
Franța a făcut obiectul predilect al atacului lui George Simion, perfect pliat pe narațiunile și retorica rusească. Polonia, prin Donald Tusk, a transmis mesaje pro-candidatul Nicușor Dan, înainte de alegeri. Care este miza geopolitică, dacă vreți, a scrutinului încheiat de la București?
Campaniile electorale din Europa nu mai sunt astăzi evenimente pur naționale. Alegerile din România au arătat că suntem cetățeni ai unei confederații de state. Alegerile dintr-un stat membru al UE sunt din ce în ce mai comparabile cu alegerile regionale dintr-un stat. Pentru că ne privesc pe toți. Aceasta este o evoluție pozitivă – nimeni din Franța sau Polonia nu rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în România.
În schimb, alegerile din Polonia sunt esențiale și pentru securitatea României. Vizita lui George Simion în Polonia a arătat clar că ultra-naționaliștii care resping Ucraina și, astfel, îi fac jocul lui Putin se unesc.
Vizitele lui Simion și ale Dianei Şoşoacă în capitala Austriei au arătat rolul nefast pe care îl joacă Viena și cercurile rusofile din Austria în aceste mașinații, dar și rolul acestor preoții ortodocși care îi susțin, cum ar fi parohia ortodoxă « Învierea Domnului si Sf. Apostol Andrei“, unde Diana Şoşoacă a avut dreptul să vorbească după slujbă în decembrie 2023. Tocmai suveraniștii autoproclamați colaborează strâns cu parteneri străini atunci când vor să-și livreze societățile lui Putin și Trump.
Pe de altă parte, forțele democratice își intensifică și ele cooperarea peste granițe. Asistăm în prezent la apariția unei lumi politice cu totul noi, bazată pe comunicare și acțiune în Europa.
Am vorbit de multe ori cu dvs despre subculturile neolegionare întreținute în țară. Așa cum ați văzut, în campanie BOR și-a proclamat neutralitatea politicā - cum interpretați acest lucru, mai ales ținând cont de grupurile din sânul BOR?
BOR a ratat, încă o dată, o șansă istorică de a se dezice de moștenirea sa autoritară și de a se declara în favoarea unui stat democratic constituțional și a integrării României în Occident, așa cum au făcut-o multe alte biserici din România.
Realist vorbind, însă, trebuie să spunem că acest lucru era aproape imposibil: majoritatea tăcută din Sfântul Sinod este antioccidentală și antiliberală, iar largi cercuri din cadrul BOR sunt susținători ai lui Georgescu și Simion. Patriarhul și ierarhii moderați au pierdut controlul asupra acestor forțe, după ce le-au tolerat ani de zile. BOR a susținut toate dictaturile românești și nu a manifestat niciodată interes pentru asumarea responsabilității sale istorice.
Dacă patriarhul ar fi luat poziție în favoarea democrației și integrării occidentale, ar fi exprimat o opinie împărtășită doar de o minoritate din propria sa biserică. Se vorbește tot mai des despre o posibilă scindare a BOR. O astfel de scindare ar fi fost accelerată de o luare de poziție. Mulți oameni care se definesc ortodocși și pentru care BOR este importantă pentru identitatea lor au votat pentru Georgescu și Simion.
O întrebare mai personală: ați spus, la Ateneu, ca e ușor să induci defetismul într-o societate, dacă uiți ce societate bună ai. De unde ați știut ca societatea românească e, până la urmă, bună?
În ultimele două decenii, am fost foarte des în România și am avut ocazia să cunosc mulți oameni care m-au impresionat prin puterea și angajamentul lor și care se implică pentru a schimba lucrurile, fie că este vorba de evaluarea transparentă a proiectelor de cercetare sau de jurnalismul de investigație.
Am văzut la ce nivel înalt lucrează oamenii de știință și ce potențial au studenții. Am putut observa cum a crescut clasa de mijloc urbană, cât de naturale și bune sunt contactele lor cu alte țări europene și cât de hotărâți sunt să nu renunțe la viața pe care și-au construit-o după 1989.
Acești oameni au susținut marile manifestații din ultimele decenii, în special între 2015 și 2018.
Eram conștient că dezamăgirea față de Klaus Iohannis a dus la o demobilizare pe scară largă. Însă pericolul unui stat vasal neo-legionar al Rusiei a determinat oamenii din țară și din diaspora să se prezinte la urne.
Aș dori însă să spun că am văzut mereu și acea România care a votat în majoritate pentru George Simion. M-a întristat sărăcia multor oameni în vârstă şi lipsa perspectivelor tinerilor.
Nu voi uita niciodată cum mi-a povestit un coleg că, în extremul nord-est al țării, copiii din sat nu puteau merge la școala gimnazială pentru că primarul delapidase banii pentru autobuzul școlar.
De aceea, rezultatul alegerilor este remarcabil, mai ales având în vedere furia justificată față de corupția de la toate nivelurile și distribuția inegală a bogăției.
În anii următori, va fi esențial să se reducă diferențele dintre tabere, iar pentru aceasta, politicienii trebuie să se ocupe cu seriozitate de regiunile care se simt marginalizate pe bună dreptate, cum ar fi Moldova.
Totuși, educația va fi decisivă.
Ultimele luni au tulburat emoțional multe persoane. Va fi nevoie de timp pentru a înțelege ce s-a întâmplat și cum disperarea justificată a multor oameni a fost exploatată într-o campanie de dezinformare și manipulare.
Actorii din societatea civilă și mass-media pot contribui la acest proces de vindecare, orientându-se către persoanele care au ales o altă opțiune politică la 18 mai.
Potențialul uman și intelectual pentru o astfel de reconciliere există în România. Va fi un drum lung, pe care românii îl vor parcurge împreună cu multe alte societăți europene.