Cristian Diaconescu a descris pentru prima dată public cum a gestionat perioada de după demisia președintelui Klaus Iohannis și criza politică generată de anularea alegerilor prezidențiale.
Diaconescu a caracterizat momentul drept unul fără precedent, atât pentru România, cât și pentru partenerii săi externi.
„Un moment de inflexiune față de care nu aveam o experiență anterioară. Sunt sigur că nu a avut nimeni niciun precedent, nici partenerii noștri, nici noi”, a spus el într-un interviu pentru spotmedia.ro. Întregul interviu, video și text, va putea fi urmărit și citit luni, 23 martie, pe spotmedia.ro.
Prima prioritate după preluarea funcției a fost clarificarea situației cu aliații strategici ai României.
Diaconescu a precizat că primele contacte au fost cu omologii din Polonia, Finlanda, Marea Britanie și Franța, iar sistemic, mai ales că urmau momente extrem de complicate, cu Republica Moldova. A subliniat că nu a pornit de la zero în aceste discuții: partenerii externi cunoșteau deja, prin propriile instituții, dezvoltările din România. „Pentru că ne apărăm unii pe alții", a explicat el.
“Ce am vrut în primă instanță a fost să clarificăm ce s-a întâmplat. Multe dintre statele cu care România a interacționat și în 2024 aveau la rândul lor instituții care cunoșteau dezvoltările și acțiunile Rusiei”, a explicat Cristian Diaconescu.
Miza principală a acestor contacte nu a fost gestionarea crizei, ci prevenirea repetării ei. „Ceea ce era necesar era ca partenerii noștri să cunoască câteva elemente concrete și care a fost capacitatea de răspuns, în afară de decizia Curții Constituționale. Ideea a plecat de la bună-credință instituțională a României. Și cum să facem ca prevenția să evite o situație excepțională în viitor.”
Diaconescu a apreciat că acest obiectiv a fost atins: „După părerea mea, s-a reușit ajungerea la un punct de vedere comun.”
A fost subestimat potențialul de manipulare prin rețelele sociale
Întrebat dacă România a fost o victimă a războiului hibrid, Diaconescu a respins termenul, dar a confirmat caracterul neobișnuit al situației.
„Nu, n-aș folosi neapărat cuvântul victimă. A fost o situație fără precedent la care s-a dat un răspuns. Demersurile noastre nu erau orientate spre răspunsul în sine, ci spre a nu se mai întâmpla o situație similară. Pentru că nu s-ar mai fi putut interveni de o manieră atât de categorică."
În privința originilor crizei, Diaconescu a vorbit despre o subestimare a potențialului de manipulare prin rețele sociale.
„A fost un experiment. Probabil nu s-a conștientizat un anumit tip de potențial. S-a crezut că intră într-o logică electorală obișnuită, în care argumentul tehnic nu va influența atât de dramatic procesul electoral.” El a descris reacția instituțională ca fiind marcată de surpriză nu față de fenomenul în sine, ci față de amploarea lui: „Șocul a fost magnitudinea, nu neapărat noutatea."
Diaconescu a insistat că lecțiile acestei crize trebuie comunicate public, nu doar gestionate în cercuri instituționale închise.
„Este bine să se facă un anumit tip de comunicare, dar care trebuie foarte atent pregătită și să existe nu numai comunicarea, ci și răspunsurile la contraatacurile care sigur vor apărea.”