Klaus Iohannis şi-a anunţat, luni, demisia din funcţia de preşedinte, după ce conducerea Parlamentului a decis să supună marţi la vot cererea de suspendare din funcţie, iar şansele să treacă erau destul de mari.
Preşedintele a ieşit de la Cotroceni imediat şi a anunţat că îşi dă demisia începând de miercuri, pentru a scuti România de criza care ar fi însemnat un referendum de demitere şi pentru ca ţara noastră să nu ajungă de „râsul lumii”.
- Reacții la cald după ce Iohannis și-a anunțat demisia
- Ce urmează după Klaus Iohannis?
- Ce scrie presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis
- Analiști, după demisia lui Iohannis: Un gest necesar, venit cu întârziere. Criza se adâncește. Principalii profitori sunt cei de la extrema dreaptă
Este un moment istoric, fiind prima dată când un preşedinte al României demisionează.
Alegerile prezidențiale reprogramate au loc pe 4 și 18 mai 2025. Până atunci, mandatul de președinte îi revine preşedintelui Senatului, Ilie Bolojan.
Iată ce spunea acesta acum câteva zile despre această perspectivă.
Klaus Werner Iohannis a devenit președintele României în urma alegerilor din 2 și 16 noiembrie 2014. Al doilea mandat l-a obținut după alegerile din 10 și 24 noiembrie 2019.
Declaraţia de demisie
"Astăzi, în Parlamentul României s-a pus în mişcare procedura de suspendare a preşedintelui.
Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puţine luni plec din funcţie, după alegerea noului preşedinte.
Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată n-am încălcat Constituţia.
Şi este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.
Peste puţine zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea şi România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanşează referendumul de demiterea preşedintelui", a avertizat preşedintele încă în funcţie.
"Va avea efecte efecte intern şi extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ.
Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alţii nu vor fi de acord. Toată discuţia va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată.
Nu se va mai discuta despre alegerile prezidenţiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidaţii nici măcar nu vor putea să-şi prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înţelege absolut nimeni dintre partenerii noştri de ce România îşi demite preşedintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului preşedinte.
Nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum. Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poimâine, pe 12 februarie.
Dumnezeu să binecuvânteze România!", este anunţul preşedintelui.
Procedura de suspendare avea şanse mari de reuşită
După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă deja de două ori, din motive procedurale, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături, iar suspendarea a mers mai departe, luni, cu votul tuturor partidelor din Biroul Permanent Reunit al Parlamentului.
Partidele semnatare nu au teoretic voturile pentru a trece o astfel de solicitare, în plen, fiind necesare 233, iar aceste partide au doar 215 voturi în cele două Camere.
Se pare însă că sunt destui parlamentari din coaliţie care erau dispuşi să sprijine suspendarea, având în vedere că votul este secret.