După decenii în rol de slugă a Moscovei, România a ajuns să fie o amenințare pentru Rusia

Tot mai frecvent, cu diferite ocazii, reprezentanții Kremlinului arată cu degetul spre București, iritați de rolul complicat pe care și l-a asumat țara noastră de a asigura transferul masiv de echipament militar occidental, dar și de fabricare a unei cantități importante de muniție la standarde sovietice, pentru a acoperi nevoile militarilor ucraineni să respingă invazia declanșată de Vladimir Putin.
După decenii în rol de slugă a Moscovei, România a ajuns să fie o amenințare pentru Rusia
  • Expert militar: Țara noastră și-a asumat, în cadrul NATO, acest rol. După Statele Unite, Marea Britanie, cea mai angajată în ajutorarea Ucrainei, vin cele două țări aflate pe culoarele nordic și sudic de transport, adică Polonia și România.
  • Compania Pro Optica a realizat turele pentru zeci de blindate turcești, care au fost transferate în Ucraina, pe calea ferată, prin Bacău, la începutul anului.
  • În această vară, Ucraina a trecut printr-o mare criză de muniție. România s-a implicat activ în rezolvarea acesteia.
  • Wall Street Journal: Se fac eforturi pentru extinderea producției de muniție în toată Europa. Germania va cofinanța renovarea și extinderea unei fabrici din epoca sovietică, aflată în România.
  • Discreția planificată a oficialilor români cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei a fost minată, pe de-o parte, de ruși, supărați că țara noastră e atât de implicată, dar și de Kiev, care a anunțat că România a primit comenzile de armament necesare Ucrainei pentru anul 2023.

În 6 ianuarie, un transport de zeci de vehicule blindate Kirpi, fabricate în Turcia, urcate pe platformele unui tren de marfă și acoperite cu prelate de camuflaj, a fost observat trecând prin gara din Bacău.

Transportul face parte din noul val de livrări de arme pentru Ucraina destinat ofensivei de primăvară.

ADVERTISING

Începând din luna noiembrie, anul trecut, au apărut tot mai multe dovezi și mărturii despre participarea consistentă a țării noastre la sprijinul acordat de aliați Ucrainei pentru a respinge forțele ruse dincolo de graniță.

În ciuda faptului că reprezentanții Guvernului și președintele nu fac nicio referire la ajutorul militar dat de țara noastră, acesta pare a fi unul important, atâta vreme cât i-a scos din sărite pe oficialii ruși.

„România și-a asumat, în cadrul NATO, acest rol. După Statele Unite, Marea Britanie, cea mai angajată în ajutorarea Ucrainei, vin cele două țări aflate pe culoarele nordic și sudic de transport, adică Polonia și România. Ucraina respiră prin aceste culoare ca prin doi plămâni, care o țin în viață. Discreția este foarte bună din partea noastră, dar rușii știu și de aceea reacționează”, a spus comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, în exclusivitate pentru Spotmedia.ro. 

Sprijin multidimensional

Declarația lui Valeri Gherasimov, șeful de stat major al armatei ruse, care a nominalizat România, într-o întâlnire cu atașații militari acreditați la Moscova, ca fiind a patra țară în ce privește ajutorul militar oferit Ucrainei, după SUA, Marea Britanie și Polonia, nu a trecut neobservată la București, mai ales că această referință venea în contradicție cu discreția cultivată cu asiduitate de oficialii de la noi.

Klaus Iohannis se referă la ajutorul acordat Ucrainei ca un „sprijin consistent și multidimensional”, asta putând să însemne orice, inclusiv muniție și arme.

În data de 7 ianuarie, pe contul de Twitter „Ukraine Weapons Tracker”, în traducere „Monitorizarea Armelor Ucrainene”, la o zi după filmarea din gara Bacău, este postat un clip în care sunt prezentate aceleași vehicule blindate, de data asta în coloană, pe șosea, undeva în Turcia, specificându-se că au fost echipate cu sisteme de ochire realizate de compania românească Pro Optica ANUBIS.  

Și, într-adevăr, turela blindatelor Kirpi din video arată la fel cu turela ANUBIS, produsă de Pro Optica, prezentată pe site-ul companiei.

TurelaMadeInRomania

„Foarte bine fac oficialii noștri că nu vorbesc despre ajutorul militar dat Ucrainei. Discuțiile sunt inutile și se vor stinge de la sine. Important e faptul că în clipa de față avem al patrulea rol, chiar Moscova ni l-a dat, în ce privește sprijinul Kievului, într-o misiune comună NATO. Alt aspect, legat de transferul de muniție, nu este un secret faptul că Ucraina, la un moment dat, a avut o problemă mare, în această vară”, a declarat comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, pentru Spotmedia.ro.

Sunt indicii că România a participat din plin la rezolvarea crizei de muniție din Ucraina.

Proiectile sovietice pentru Ucraina

Într-un articol publicat de cotidianul american Wall Street Journal, în data de 22 decembrie 2022, se anunță că Germania trebuie să investească în jur de 20 de miliarde de euro pentru a atinge standardele NATO de muniție necesară pentru 30 de zile de conflict.

„Se fac eforturi pentru extinderea producției de muniție în toată Europa. Germania va cofinanța renovarea și extinderea unei fabrici din epoca sovietică, aflată în România, pentru a produce atât obuze la standarde NATO, cât și tipuri de proiectile compatibile cu armele sovietice folosite de Ucraina, potrivit oficialilor germani și ai celor români. Proiectul, care nu a fost anunțat până acum, ar putea fi făcut public”, a scris jurnalistul Bojan Pancevski, într-un articol din Wall Street Journal, care analizează criza ucraineană de muniție.

Din această referință reiese destul de clar că țara noastră e implicată activ în transferul de muniție către Ucraina.

Rybar, un centru de analiză rusesc al războiului din Ucraina, care are o „poziție moderată”, a făcut o serie de postări pe canalele de Telegram și pe Twitter, în care arată că România produce și transferă muniție pentru armele de tip sovietic folosite de ucraineni în război.

Fabricile de la Plopeni, Arsenal Reșița, Băbeni și Dragomirești sunt listate ca „având posibilitatea să producă muniție de tip sovietic”.

Ce-a câștigat și ce-a pierdut România de la declanșarea conflictului

„NATO s-a gândit, firește, cum îi ajutăm pe ucraineni și în această problemă. Și da, a apărut ideea mult mediatizată că NATO ia măsuri prin care să asigure muniție pentru armamentul de artilerie de tip sovietic, moștenit de ucraineni și folosit în acest conflict.

Firește, nu este un secret pentru nimeni, că țările din Europa de Est pot fabrica această muniție. Noi am avut acest calibru și mă opresc aici. De ce? Pentru că e foarte bine să nu oferi certitudini și să lași lucrurile așa cum sunt”, a declarat în exclusivitate pentru Spotmedia.ro comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu.

Discreția planificată a oficialilor români cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei este minată pe de-o parte de ruși, care au început tot mai frecvent să arate cu degetul spre București, iritați de faptul că România e atât de implicată, dar și de Kiev, care prin vocea ministrului Apărării, Oleksii Reznikov, a anunțat că țara noastră a primit comenzile de armament necesare Ucrainei pentru 2023, cu toate specificațiile necesare.

„Unul dintre subiectele cheie ale fiecărei întâlniri de la Rammstein, Germania, îl reprezintă gestionarea capacității de producție a țărilor industrializate, care sprijină Ucraina în acest război. Deja au fost făcute comenzile pentru anul următor, și nu doar în SUA, ci și în Germania, Franța, Slovacia, Cehia, România și alte state.

O să spun sincer, fără să dezvălui un mare secret, avem o mulțime de contracte semnate deja pentru furnizarea armelor necesare și a muniției adecvate. Miniștrii Apărării sau secretarii de stat din diverse țări mi-au mai spus că și contractele nesemnate încă vor fi aprobate foarte curând”, a declarat Oleksii Reznikov, ministrul Apărării din Ucraina, într-un articol publicat de cotidianul „Ukrainska Pravda”.

România n-a reușit să profite deplin, politic și strategic, de pe urma implicării în complicata operațiune de sprijin a țării vecine. 

A ratat aderarea la spațiul Schengen și ca o consecință relația cu Austria s-a răcit. N-a reușit să rezolve problema minorității române din Ucraina, dar și-a relansat industria de apărare, una intrată într-un profund declin după prăbușirea dictaturii comuniste, a atras peste 11 miliarde de euro investiții străine directe, cea mai mare cifră anuală înregistrată după 1990, și a primit 6 miliarde de euro de la Bruxelles, fonduri prin programul PNRR, maximul sumei pe care o puteam obține până acum din totalul de 30 de miliarde. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇