- La aproape o lună de la momentul în care Putin dăduse ordinul de invadare a Ucrainei, una dintre cele mai mari rețele de informații a Moscovei din Uniunea Europeană a fost demontată.
- Pe parcursul anului 2022, cel puțin alte patru centre ruse de spionaj au fost anihilate.
- 400 de agenți ai Kremlinului, care aveau acoperire diplomatică, au fost expulzați din statele occidentale.
- Una dintre țările preferate de spionajul rusesc pentru a se infiltra în birourile de la Bruxelles și în unitățile NATO este Bulgaria.
- Studiu: Serviciile rusești au rămas atașate de vechile moduri de lucru în ce privește procedurile de a strânge informații.
Confruntarea serviciilor secrete din Rusia cu cele occidentale, practic, nu s-a oprit niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au existat perioade de timp în care lupta a fost mai puțin tensionată, de exemplu, în anii ’90, după prăbușirea URSS.
Dar ea s-a intensificat din nou la primele semne că Vladimir Putin vrea să-și extindă influența în statele din vecinătatea Rusiei și în cele din Europa.
După invadarea, în 2014, a Peninsulei Crimeea de către Kremlin, în războiul informațiilor secrete s-a ajuns, din nou, la intensitatea din perioada Cortinei de Fier, care separa democrațiile liberale de dictaturile comuniste.
Operațiunea Bratislava
Într-o dimineață însorită, dar rece, la începutul lunii martie 2022, Bratislava, capitala Slovaciei, era în mare fierbere.
Ofițeri ai Agenției Naționale de luptă împotriva Criminalității și cei ai Serviciului Militar de Informații au făcut percheziții la mai multe adrese, au strâns documente, computere, carduri de plată, chitanțe și au chemat la audieri câteva zeci de persoane.
Stefan Hamran, șeful poliției din Slovacia, a declarat la vremea respectivă că au fost reținute patru persoane, dintre care două au fost puse sub acuzare pentru spionaj și luare de mită.
Nu trecuse încă o lună de la momentul în care Vladimir Putin dăduse ordinul de invadare a Ucrainei și una dintre cele mai mari rețele de spionaj din Uniunea Europeană a fost demontată de o acțiune a agențiilor slovace, desfășurată cu sprijinul serviciilor secrete partenere din Uniunea Europeană.
„Cei doi au fost acuzați că au căutat și au strâns informații de importanță strategică, clasificate ca secrete, despre Slovacia, forțele sale armate și NATO, predându-le ofițerilor sub acoperire GRU, care aveau sediul în Ambasada Rusiei din Bratislava, în schimbul unor sume de bani”, a declarat șeful poliției, citat de Associated Press.
O specie diferită
Pe parcursul anului 2022, cel puțin alte patru rețele ruse de spionaj au fost anihilate în interiorul Uniunii Europene, rețele care funcționau în Ungaria, Slovacia, Germania și Lituania, conform unui studiu publicat pe contul de Twitter „Russian Spies in Europe”.
De la începutul invaziei, peste 400 de agenți ruși care aveau acoperire diplomatică au fost expulzați din statele occidentale.
„Acest lucru afectează serios capacitatea Rusiei de a gestiona surse pe teren și de a recruta altele noi”, se arată în raportul citat.
„Agenții sunt o specie diferită de oameni, nesăbuiți și extrovertiți, practică înșelăciunea și seducția, ademenind străinii să-și trădeze țările”, a scris Cristopher Buckley în cartea sa „The Spymasters”, vorbind despre „calitățile” pe care trebuie să le aibă un spion.
Bulgaria, cuibul preferat al spionilor ruși
De multe ori, înfrângerile în războiul din umbră sunt mai dureroase și mai costisitoare decât cele de pe front.
Primele, deși nu sunt cunoscute publicului larg, blochează accesul la informații vitale, necesare pentru apărare sau pentru purtarea unui conflict și, de multe ori, refacerea unei rețele distruse de adversar e imposibilă.
Una dintre țările preferate de spionajul rusesc pentru a se infiltra în birourile de la Bruxelles și în unitățile NATO este Bulgaria.
Cu un sistem politic corupt și o lungă criză guvernamentală, Sofia a fost controlată mai bine de un deceniu de agenți FSB și GRU (serviciul de informații al armatei ruse).
În valuri succesive, cu scandaluri politice majore, ca și cum ai curăța o ceapă foiță cu foiță, mai multe rețele de spionaj rusesc au fost demontate de serviciile occidentale în colaborare cu cele locale, după 2014.
În primăvara anului 2021, șase agenți pro-ruși au fost reținuți de forțele de ordine bulgare, trei dintre ei fiind angajați cu responsabilități importante în Ministerul Apărării.
„Acțiunile rețelei de spionaj rusesc din țara noastră reprezintă o amenințare la adresa întregii comunități euro-atlantice. Avem nevoie de o abordare consecventă și realistă împotriva Rusiei și trebuie să ne apărăm valorile – libertatea, democrația, statul de drept și drepturile omului”, a declarat Ekaterina Zaharieva, ministrul de Externe de la acea vreme.
Deși autoritățile bulgare au încercat să minimalizeze informațiile strânse de rețeaua care lucra pentru Moscova, daunele nu sunt destul de clare.
România, țintă pentru agenții Kremlinului
„Serviciile rusești au rămas atașate de vechile moduri de lucru în ce privește procedurile de a strânge informații. Cazurile active implică, în mare parte, agenți născuți în Rusia. Arestările din ultima vreme arătă, de asemenea, că Moscova utilizează încă agenți acoperiți pe termen lung, conserve - cum sunt denumiți în limbajul de spionaj”, se arată în raportul „Russian Spies in Europe”.
La fel cum s-a observat pe front, Vladimir Putin nu a reușit să-și modernizeze serviciile de informații, la fel cum nu a reușit să-și modernizeze armata.
Ca fost agent KGB, liderul rus a avut un cuvânt greu de spus în modul de funcționare a agențiilor de informații, iar expertiza sa poate i-a folosit în unele cazuri, dar din analizarea datelor se observă că a rămas atașat de vechile metode de acțiune, de pregătire a personalului și de conducere a unei rețele.
Există semne că nu a avut la dispoziție fonduri suficiente pentru a introduce tehnologia pe scară largă în tot ce înseamnă culegere de informații și prelucrarea acestora, așa că a rămas cantonat în trecut, mai mult de nevoie decât din nostalgie.
România a fost și este o țintă pentru spionajul rusesc. În aprilie 2021, autoritățile de la București au luat decizia de a-l expulza pe Alexey Grishaev, atașat diplomatic al Ambasadei Ruse, pentru că a încercat să recruteze doi oficiali din Guvern, cu scopul de a obține date despre strategia de securitate a României și despre NATO.
La începutul acelui an, Rusia a comasat primele forțe armate, peste 100.000 de militari, la granița cu Ucraina. Reacția occidentală a fost o încercare de a limita influența Rusiei asupra Uniunii Europene și NATO, posibilitatea unui conflict armat devenind reală.