Acțiunile Rusiei se intensifică în România pe fondul crizei din Ucraina și a ofensivei occidentale împotriva spionilor Moscovei

Iohannis îl anunță pe Putin că țara noastră are informații bune despre mișcările agresive ale Rusiei și expulzează un “diplomat”.
Acțiunile Rusiei se intensifică în România pe fondul crizei din Ucraina și a ofensivei occidentale împotriva spionilor Moscovei
  • Guvernele Cehiei și Bulgariei au destructurat două birouri importante de spionaj ale ruşilor în Uniunea Europeană;
  • Praga a expulzat 60 de diplomați ruși aflați pe teritoriul țării, generând cea mai mare tensiune dintre cele două state de la invazia Armatei Roșii din 1968;
  • Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, amenință voalat țara noastră pentru apartenența la NATO;
  • Oana Lovin, Diana Șoșoacă și Codruţa Cerva au ajuns să fie vocile stridente ale propagandei ruse în România, iar ăsta e un semn de slăbiciune;
  • După mai bine de patru ani, Occidentul își coordonează acțiunile împotriva lui Putin;

În ultimele zile asistăm la o ciocnire diplomatică intensă între România și Rusia.

Pe fondul tensiunilor provocate de aducerea a peste 100.000 de militari și echipament de război la granița cu Ucraina, Rusia a declanșat și o intensă campanie de propagandă și răspândire de informații false în Europa de Est.

Această campanie este o reacție la decizia SUA și UE de a colabora cu privire la mișcările tot mai amenințătoare ale lui Putin în ce privește Ucraina și Marea Neagră.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

În data de 15 aprilie, Joe Biden, președintele SUA, anunță un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei provocate de masarea trupelor la granița cu Ucraina și tratamentul inuman manifestat față de Alexei Navalnîi, liderul opoziției ruse, aflat în închisoare.

A început curățenia de primăvară

Una dintre sancțiuni a fost expulzarea unui număr de 10 diplomați ruși din Washington DC. Dar Joe Biden n-a fost singur de această dată. 

A doua zi, Emmanuel Macron, președintele Franței, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, au avut o videoconferință cu președintele Ucrainei Vlodimir Zelenski în care i-au cerut lui Vladimir Putin să retragă “imediat” trupele masate la granița de vest a Rusiei, dar și din Peninsula Crimeea, invadată în 2014.

După mulți ani, SUA și Uniunea Europeană au acționat unitar, iar în data de 22 aprilie, la o zi după ce Vladimir Putin a susținut discursul anual despre starea națiunii, Ministerul de Externe din Cehia a anunțat expulzarea a 60 de diplomați ruși aflați pe teritoriul acestei ţări membre a Uniunii Europene.

Această decizie vine ca urmare a descoperirii faptului că aruncarea în aer a unui mare depozit de armament din Cehia, în anul 2014, a fost o operațiune a serviciilor secrete ruse.

În această acțiune teroristă a fost implicat și ofițerul GRU (serviciul de spionaj al armatei ruse) pe care îl caută autoritățile britanice pentru atacul cu substanțe radioactive din Salisbury, din 2018. 

Cea mai gravă criză diplomatică de la invazia din 1968

Curățenia fără precedent decisă de guvernul ceh a provocat un șoc la Moscova. 

Praga, încă din perioada Războiului Rece, a fost cea mai importantă placă de lansare a spionajului rus asupra Occidentului. 

După “Primăvara de la Praga” din 1968, atunci când a avut loc o revoluție anticomunistă în această țară care a fost înăbușită de invazia Armatei Roșii împreună cu forțe militare ale Pactului de la Varșovia, mai puțin România, în capitala Cehoslovaciei s-a creat cel mai mare centru de spionaj sovietic cu scopul de a descuraja influența Occidentului care ar fi putut genera noi revoluții în Europa de Est, controlată politic și militar de Moscova.

“… este cea mai gravă criză a relațiilor cehe-ruse de când Uniunea Sovietică a invadat ceea ce era Cehoslovacia din 1968 pentru a zdrobi eforturile conducerii de la Praga de a crea comunismul cu față umană”, a caracterizat istoricul Michal Koran decizia guvernului ceh.

Distrugerea acestui centru de spionaj rusesc a provocat furie, dar și temere la Moscova care s-a văzut astfel lipsită de un puternic canal de informații, dar și de o conexiune la treburile Occidentului.

Expulzările de diplomați ruși se țin lanț

Cu doar o lună înainte de conflictul diplomatic dintre Cehia și Rusia, a avut loc unul între Bulgaria și Rusia.

Sofia era o altă capitală a unui stat din Uniunea Europeană în care agenții ruși se simțeau ca acasă. Asta până în 21 martie când guvernul bulgar arestează șase persoane acuzate de spionaj în favoarea Moscovei.  

În contextul tensiunilor create de aducerea de trupe la granița cu Ucraina și alte state din UE au expulzat diplomați ruși - Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, dar și România.

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, reacționează la "răspunsurile" ambasadorului rus la București - Foto: Guvernul României

“Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a domnului Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București, având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”, se arată într-un comunicat oficial.

Dar reprezentanții Rusiei sunt prezenți și în România, mai mult decât ne place să credem. Desfășoară campanii de propagandă,  distribuie intens știri false, folosindu-se de rețelele sociale, de posturi TV și de oameni politici.

O extremistă de profesie și răspunsurile Ambasadei Ruse din România

Pandemia a fost un teren propice pentru a intensifica aceste acțiuni și, din păcate, rezultatele nu au întârziat să apară.

Formațiunea extremistă AUR a intrat în Parlamentul României. Diana Șoșoacă, din poziția de senator, își exprimă admirația pentru politica lui Vladimir Putin, un dictator responsabil pentru o serie de crime, ultima dintr-un lung șir fiind încercarea de asasinare a lui Alexei Navalnîi.

"Am citit în trecere o reacţie pe care Ambasada Rusiei a postat-o în aceste zile pe Facebook şi am văzut acolo un fel de avertisment mai mult sau mai puţin voalat la adresa României, de a nu merge în siajul unor aventurieri militari din conducerea NATO. Cert este că este regretabil faptul că nu se ştie încă în cadrul diplomaţiei ruse că, după 17 ani de la momentul aderării României la NATO, România este NATO”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României.

Șeful diplomației române a reacționat la o lungă postare semnată de Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, și publicată pe pagina de Facebook a instituției ca “răspunsuri adresate Ambasadei”.

Oana Lovin, protestatară de profesie, a devenit o voce a propagandei Rusiei în România - Foto: Facebook / Oana Lovin

Oana Lovin, o protestatară de profesie, extrem de activă pe rețelele sociale, se laudă că ea a trimis întrebările la care a răspuns Valeri Kuzmin.

Lovin, care multă vreme a făcut campanie pentru PSD, apoi a trecut în tabăra militanților anti mască și anti vaccin, a ajuns acum o mare susținătoare a lui Vladimir Putin.

Alături de Oana Lovin acționează Codruța Cerva și Diana Șoșoacă. Acest trio e promovat intens de România TV, o televiziune de știri controlată de Sebastian Ghiță, un om de afaceri fugar care se ascunde în Serbia.

Postările lor, modul de acțiune și țintele descriu cu ușurință strategia Kremlinului pentru a crea zgomot și disensiune în societățile democratice.

Noi nu așteptăm informații, noi dăm informații

Faptul că propaganda Moscovei are fețe și voci care strigă cât pot de tare e un element de noutate.

Această personalizare a mesajului prin folosirea unor figuri agitate și extremiste reprezintă un semn de disperare pentru reprezentanții Rusiei. 

Prin modul agresiv și nebunesc de manifestare, mesajul nu mai are niciun fel de consistență, fiind doar combustibil pentru o efemeră frică provocată de pandemie.

“Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri (ce se întâmplă la granița Ucrainei - n.red.), deci să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.

Am avut mai multe discuții cu ministrul Apărării și cu alți conducători de servicii specializate, cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijorați. Însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar..., ci și diplomatic, și acest lucru îl facem”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României în data 22 aprilie.

Patru zile mai târziu adjunctul atașatului militar din Ambasada Rusiei a fost expulzat din România.

Cu tot zgomotul creat, în aceste zile se desfășoară o intensă ofensivă diplomatică a Occidentului împotriva lui Vladimir Putin. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, această ofensivă e coordonată de la nivelele cele mai înalte ale diplomației americane și europene. 

Dezmembrarea mai multor grupări de spionaj din capitalele statelor UE confirmă existența unui plan de deteriorare a influenței ruse în afacerile occidentale.

Retragerea anunțată de oficialii ruși a trupelor de la granița cu Ucraina reprezintă o mică victorie a aliaților, dar atâta vreme cât Putin va rămâne la Kremlin, criza e departe de a se încheia.

Citeşte pe aceeaşi temă:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!