România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii și incidente grave legate de gaze, soldate cu victime, clădiri distruse și comunități întregi evacuate, dar soluțiile întârzie. Șapte incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime) au avut loc doar în ultima lună, iar „adevărata problemă nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu s-a făcut între cazuri”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
„În mai puțin de treizeci de zile, România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii și incidente grave legate de gaze, soldate cu victime, clădiri distruse și comunități întregi evacuate. De la București la Dej, Râmnicu Sărat și Balș, aceeași poveste se repetă: deflagrații, detonații, oameni răniți sau uciși și un sentiment crescând de nesiguranță.
În tot acest timp, nicio măsură clară care să prevină următoarea tragedie. România pare să funcționeze pe muchie de cuțit, iar fiecare zi în care tăcerea și pasivitatea persistă adâncește o potențială criză de siguranță, pe care nimeni nu ar trebui să o ignore”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Acesta a făcut o minimă documentare, pe baza știrilor din presa națională și locală, pentru perioada 17 octombrie - 16 noiembrie, și a găsit șapte incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime) care au avut loc în București, Voluntari, Năvodari, Dej, Râmnicu Sărat și Balș.
„Ceea ce amplifică frustrarea este că, deși fiecare incident în parte a generat o intervenție punctuală ale pompierilor, distribuitorilor de gaze și ale poliției, nu s-a conturat o reacție fermă la nivel național, care să pună întrebările fundamentale scurte: Cum este posibil ca, într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze să nu se propună un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor?”, se întreabă Chisăliță.
El susține că problema reală este absența unor măsuri de anvergură, capabile să prevină repetarea acestor evenimente.
„Nu a fost anunțat un program național de verificare urgentă a instalațiilor de gaz în blocurile vechi; nu s-a discutat problema nefuncționării obligatorie a detectoarelor automate de gaz; nu s-a comunicat public un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor. Fără aceste acțiuni, reacția autorităților pare fragmentată, lipsită de viziune și insuficientă în raport cu gravitatea situației”, spune specialistul în energie.
În paralel, comunicarea oficială a rămas minimă și orientată strict pe incidente, remarcă președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Nicio instituție nu a oferit o sinteză publică a riscurilor, iar cetățenii au aflat fragmente de informații doar din știri disparate. În lipsa mesajului coordonat, cetățenii rămân cu impresia legitimă că siguranța lor depinde mai mult de noroc și de propria prudență decât de un sistem de supraveghere robust”, a afirmat Chisăliță.
Acesta mai arată că „seria de incidente nu este o coincidență, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe infrastructură îmbătrânită și pe o lipsă de profesionalism”.
Specialistul în energie crede că exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale unei lipse de acțiune sistemică.
„Adevărata problemă nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu s-a făcut 'între cazuri': lipsa unei abordări naționale ferme, coerente, care să reducă probabilitatea ca astfel de tragedii să devină o realitate recurentă.
Până când nu vor apărea măsuri structurale - verificări obligatorii extinse, reglementări practice și verificarea aplicării, detectoare instalate în masă, reprofesionalizarea instituțiilor și transparență instituțională - românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent, iar protecția insuficientă.
În fapt, nu numărul incidentelor definește gravitatea situației, ci incapacitatea sistemului de a învăța rapid din ele”, concluzionează președintele AEI.