De ce Putin a ieșit întărit din alegerile falsificate, dar a intrat în criză de timp

Președintele rus trece prin cea mai bună perioadă a sa de la începutul războiului, iar fostul agent KGB e suficient de versat ca să înțeleagă că acum e momentul să profite și să negocieze pacea cu Ucraina. Va fi suficient de abil să se retragă sau va continua un conflict pe care nu are cum să-l câștige?
De ce Putin a ieșit întărit din alegerile falsificate, dar a intrat în criză de timp

Câteva mii de oameni s-au adunat luni seara, în Piața Roșie din Moscova, pentru a asista la un spectacol care a marcat un deceniu de la anexarea Peninsulei Crimeea.

Temperatura a fost în jur de zero grade, dar jocurile de lumini, scena împodobită în culorile alb, albastru și roșu, steagul Rusiei, ecranele uriașe și muzica au încălzit atmosfera, creând un cadru festiv pentru discursul lui Vladimir Putin.

„Am înaintat împreună, ținându-ne de mână, iar această unitate ne-a făcut puternici, fiind demonstrată prin fapte, nu prin vorbe”, a clamat liderul rus de pe scena încărcată de lumină, fiind înconjurat de tineri și oficiali.

După trei zile de alegeri trucate, biroul electoral a anunțat victoria lui Putin cu 87%, la o prezență la urne de 77% din peste 114 milioane de alegători înregistrați, mai mare decât în urmă cu șase ani. 

Vladimir Putin a fost mulțumit de cifre. Cel puțin asta a arătat la evenimentul de luni, din Piața Roșie.

Simulacrul de democrație a fost important pentru liderul rus. Avea nevoie de o confirmare, chiar și mincinoasă, a autorității sale. Avea nevoie de o punere în scenă, de o validare populară pentru a se simți în siguranță și pentru a transmite un mesaj cercului său de putere, acela că, în ciuda războiului, majoritatea rușilor îl consideră încă singura salvare.

PiataRosieMartie2024KremlinRU
PIAȚA ROȘIE. Câteva mii de persoane au participat la un miting prin care Kremlinul a anunțat încă o dată că nu va renunța la Crimeea, anexată în urmă cu zece ani – Foto: Kremlin.ru

E posibil ca Putin să fi câștigat alegerile și dacă îl lăsa în viață pe Alexei Navalnîi. Câștiga și în situația în care nu ar fi eliminat de pe listele electorale contracandidații incomozi, dar autoritatea lui ar fi fost știrbită.

ADVERTISING

Victoria n-ar fi fost una categorică și ar fi creat noi lideri și posibilități de conducere a Rusiei, în afara actualului sistem politic.

O dictatură se recunoaște și după faptul că nu acceptă niciun fel de competiție, iar orice formă de concurență e văzută de liderul autoritar ca o știrbire a puterii personale și o amenințare existențială.

Cea mai bună perioadă

Cu toată falsificarea grosolană a procesului de vot, cu represiunea și frica răspândite în întreaga societate, Putin a ieșit întărit din acțiunea artificială de validare a regimului său politic.

După doi ani de la declanșarea invaziei din Ucraina, liderul rus se află în cea mai bună perioadă a sa. 

A reușit să supraviețuiască eșecului umilitor al armatei sale, pe care o considera a doua forță militară din lume, după SUA, a rămas în picioare după tentativa de lovitură de stat a lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, a scăpat de cel mai popular oponent al său, e vorba de Alexi Navalnîi, iar criza de armament din Ucraina a oferit forțelor sale posibilitatea de a prelua din nou inițiativa pe front.

Putin Wins Election By 87 Percent
UN NOU MANDAT. Vladimir Putin a ținut o conferință de presă după anunțarea victoriei în alegeri în care, după multe luni, a răspuns și la întrebările incomode ale jurnaliștilor străini - Foto: Hepta.ro

Toate reușitele sale, asociate cu validarea populară a mandatului, chiar dacă nu a avut nicio legătură cu democrația, îl fac pe Putin să fie mai încrezător ca niciodată că va ieși învingător din confruntarea cu Ucraina.

Acum e momentul

Dar în ciuda valului de optimism, fostul agent KGB nu și-a pierdut șiretenia și nici instinctul de supraviețuitor. Știe că toate succesele sale, pe care le folosește ca pârghie pentru a nu oferi nicio șansă inamicilor săi să-l înlăture de la putere, sunt de scurtă durată sau aparente.

Nu poate trece cu vederea faptul că au existat incidente la urne și nu poate să nu ia în seamă protestele din străinătate, acolo unde diaspora devine tot mai numeroasă și mai bine finanțată de rușii bogați, alungați de Putin din țară. 

Dar mai ales nu poate nega atacurile partizanilor ruși din Belgorod, susținuți, înarmați și pregătiți de ucraineni și nici incursiunile zilnice a zeci de drone ale Kievului care atacă rafinăriile controlate de Kremlin.

Russia says Ukrainian shelling killed 2 civilians,
BELGOROD. Trupe de partizani ruși, susținuți de Ucraina, atacă de mai multe zile localități de pe teritoriul Federației - Foto: Hepta.ro

De asemenea, Putin știe foarte bine că această criză de muniție și armament a ucrainenilor se va termina curând. 

Din iunie, primele F-16 vor deveni operaționale în Ucraina, iar Macron a ridicat miza, spunând că nu va fi exclusă o implicare militară a Occidentului, dacă Putin nu se retrage din teritoriile ocupate abuziv, încălcând dreptul internațional.

Președintele rus a înțeles că acum e momentul pentru a forța negocieri de pace, momentul în care poate rămâne cu Peninsula Crimeea și o mare parte din teritoriile cucerite, această fereastră de oportunitate închizându-se cel mai târziu în luna noiembrie, după alegerile din SUA. 

De aceea, vorbește, de câte ori are ocazia, despre relansarea discuțiilor cu Occidentul.

Probleme serioase

„Suntem pentru negocieri de pace și asta nu pentru că inamicul nostru a rămas fără muniție. Suntem pentru negocieri, dacă ele vor fi cu adevărat serioase și pe termen lung, negocieri care să aducă pacea. Suntem pentru relații de bună vecinătate între cele două state (Rusia și Ucraina - n.red.) și nu căutăm doar să luăm o pauză pentru un an și jumătate, doi, ca să ne refacem stocurile de armament. Acestea sunt problemele serioase”, a declarat Vladimir Putin în conferința de presă, susținută după anunțarea rezultatul măsluit al alegerilor prezidențiale.

Acest apel către Occident vine la câteva zile după un altul, lansat într-un lung interviu televizat, care a avut loc înainte de începerea procesului de vot.

La începutul lunii mai, Xi Jinping va face o călătorie în Franța pentru a marca 60 de ani de relații diplomatice între Beijing și Paris.

Conform unor surse, publicația „Politico” anunță că președintele chinez va încerca să-l convingă pe Emmanuel Macron ca statele europene să facă presiuni asupra Ucrainei pentru acceptarea unor discuții de pace.

Liderul chinez i-a oferit un ajutor necondiționat lui Putin în războiul de agresiune asupra Ucrainei și e greu de crezut că încercările lui vor fi luate în considerare atâta timp cât Xi Jinping nu va demonstra că are influență asupra lui Putin.

În Ucraina, Uniunea Europeană și SUA există lideri politici care sunt de acord cu relansarea negocierilor cu Rusia, cu condiția ca forțele Kremlinului să se retragă pe pozițiile anterioare începerii invaziei din 24 februarie 2022.

Dacă va fi stabilit punctul de pornire al negocierilor, fiecare parte va fi dispusă la mici compromisuri, dar discuțiile, așa cum vrea Putin, inițiate „de la situația actuală din teren”, vor fi, practic, imposibil de acceptat de Ucraina și aliații săi.

Europa nu-și permite să piardă

Cu toată consolidarea autorității lui Putin în interiorul țării, după noul efort de relații publice și propagandă prin punerea în scenă a alegerilor prezidențiale, liderul de la Kremlin știe, mai bine ca oricând, că timpul nu e de partea sa.

Ucraina a încheiat contracte cu mai multe companii de armament occidentale și a început producția de muniție și componente militare pe teritoriul țării.

La nivelul Uniunii Europene, principalul obiectiv strategic e relansarea industriei de armament. Multe țări europene primesc fonduri de la Bruxelles pentru modernizarea capacităților de producție și construirea unora noi.

La nivelul continentului s-a creat, la propunerea Cehiei, care administrează proiectul, o platformă comercială pentru achiziționarea de muniție la nivel global cu scopul de a fi transferată în Ucraina.

Adică, statele europene strâng bani pe care-i transferă reprezentanților de la Praga, iar aceștia cumpără muniție de pe piețele internaționale și, apoi, o trimit către Kiev pentru a fi folosită împotriva agresorilor ruși.

Până acum, președintele ceh Petr Pavel a anunțat că a achiziționat 800.000 de proiectile de artilerie, iar transferul către Ucraina a început.

Mai mult, au fost identificate încă 700.000 la nivel global ce urmează să fie cumpărate.

Rusia lansează, zilnic, în jur de 10.000 de proiectile pe frontul ucrainean, în timp ce militarii Kievului cu greu reușesc să tragă 2.000. Acest dezechilibru a dus la încetarea operațiunilor ofensive ale armatei lui Zelenski.

Ofertele făcute de cehi sunt atât de tentante încât state aliate Rusiei au început să fabrice și să vândă astfel de proiectile europenilor, se arată în articolul publicat de cotidianul Wall Street Journal.

Principala grijă a lui Putin

Pentru SUA și Europa salvarea Ucrainei reprezintă o necesitate existențială. Întreaga doctrină defensivă, de garantare a stabilității, a libertății individuale și a democrației depinde de protejarea și salvarea unei țări care a aderat la valorile occidentale, fiind victima agresiunii unui sistem dictatorial.

IncidenteVotRusiaX
TENSIUNI. Procesul de votare din Rusia a fost marcat de incidente. Unii alegători au protestat, turnând cerneală sau vopsea în urne, fiind arestați pe loc de forțele de ordine - Sursa: Telegram/ Rusia

După doi ani de război, Putin știe că alianța nu va renunța, chiar dacă deciziile se iau mai greu și nimeni nu a fost pregătit pentru un astfel de conflict. 

O serie de lideri din Europa i-au confirmat acest lucru și, din această cauză, principala grijă a lui Putin la începutul noului mandat e să scape de povara războiului din Ucraina.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇