Raportarea lui Emmanuel Macron la acțiunile Rusiei a suferit o schimbare radicală de la momentul în care Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina, în urmă cu doi ani.
De la declarația făcută la începutul lunii martie 2022, când a spus că „nu trebuie să umilim Rusia”, în timp ce militarii Kremlinului atacau Kiev-ul, torturau civili în localitatea Bucha și bombardau blocuri în Harkov, până la „trimitem soldați în Ucraina”, Macron a parcurs un traseu politic asemănător cu cel al unui tren Montagne Russe într-un parc de distracții.
Într-un interviu realizat la o oră de maximă audiență și difuzat de principalele canale de televiziune din Franța, Emmanuel Macron nu numai că nu a bătut în retragere cu privire la posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, dar a și reconfirmat propunerea sa spre groaza lui Olaf Scholz, cancelarul german, un susținător frenetic al sprijinirii Kievului cu pași mici.
„Nu suntem, azi, în situația de a trimite trupe (în Ucraina), dar toate opțiunile sunt posibile”, a declarat președintele Franței.
Confirmarea poziției exprimate în urmă cu trei săptămâni, la reuniunea de la Paris, atunci când Macron a lansat propunerea de a discuta cu aliații despre posibilitatea transferului de militari NATO în Ucraina dacă va fi cazul, a determinat, vineri, o întâlnire de urgență la Berlin între Olaf Scholz, Emmanuel Macron și Donald Tusk, premierul Poloniei.
Pe agendă, oficial, discuțiile au fost despre noi modalități de a ajuta Ucraina, dar cotidianul britanic „The Guardian” a anunțat că a existat o încercare de punere de acord asupra anunțului făcut de Franța, cel cu posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina.
Olaf Scholz și reprezentanții săi din guvern au negat repetat și ferm că ar exista o asemenea posibilitate, cerând Parisului să nu mai susțină această idee. Dar Macron nu s-a conformat.
Rolul lui Donald Tusk, premierul Poloniei, e cel de mesager al SUA, acesta aflându-se, în ultimele zile, într-o vizită oficială la Washington.
Dacă nu răspundem, suntem înfrânți
Schimbarea de atitudine a președintelui francez l-a transformat pe acesta, în decurs de trei săptămâni, în principalul susținător european al cauzei ucrainene și liderul în jurul căruia gravitează alianța statelor occidentale.
„Dacă războiul s-ar extinde în Europa, ar fi alegerea și responsabilitatea exclusivă a Rusiei. Dar dacă noi decidem astăzi să fim slabi, dacă decidem astăzi că nu vom răspunde, înseamnă că suntem deja înfrânți. Și nu vreau acest lucru”, a declarat Macron în interviul difuzat joi, 14 martie.
Faptul că Macron a preluat rolul de conducător al statelor aliate face parte dintr-o strategie mai amplă în care actorii occidentali se schimbă în funcție de calendarul politic intern și de relația acestora cu opinia publică.
Emmanuel Macron se află la cel de-al doilea mandat de președinte care se încheie în 2027. Liderul francez are suficient spațiu de manevră și poate risca, în condițiile în care Joe Biden e implicat într-o campanie electorală dificilă, confruntându-se, din nou, cu Donald Trump.
După ieșirea din scenă și a lui Boris Johnson, fostul premier britanic, prima voce sonoră, implicată total în ajutorarea Ucrainei, a existat o perioadă în care mesajul de sprijin pentru Kiev a fost lăsat numai în seama SUA, dar în actualele condiții de blocaj politic în America e nevoie ca un nou lider occidental să intre în scenă.
Marea Britanie continuă să sprijine consistent Ucraina cu fonduri și arme, dar tensiunile din Partidul Conservator și posibilitatea pierderii alegerilor în toamnă au dus la situația în care actualul prim-ministru Rishi Sunak să nu se poată ridica la nivelul de intensitate a mesajului transmis de Boris Johnson, în primele zile ale invaziei.
Sprijinirea Ucrainei, o chestiune concretă și practică pentru Germania
Olaf Scholz a dovedit, deși a încercat de câteva ori, că nu are capacitatea și credibilitatea de a juca un astfel de rol. Pe de-o parte pentru că nu are o mare vizibilitate la nivel european, fiind umbrit încă de puternica personalitate a fostului cancelar Angela Merkel, iar pe de altă parte, a adoptat de la începutul conflictului o atitudine rezervată, fiind foarte atent să nu supere prea mult Rusia, dar nici să situeze Germania de partea greșită a istoriei.
Această dificultate reală pentru Berlin de a fi avocatul Ucrainei, dar și de a nu crea posibilități de escaladare a conflictului au dus la reducerea spațiului de acțiune pentru Olaf Scholz.
„Suntem cu toții foarte îngrijorați de consecințele teribile ale războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. Sprijinirea acestei țări e o chestiune foarte concretă și foarte practică de a ști dacă există suficientă muniție, suficientă artilerie, suficientă apărare aeriană - multe lucruri care joacă un rol major pentru Ucraina. Consider că e nevoie să discutăm pentru a avansa în această cooperare”, a declarat Olaf Scholz la întâlnirea celor trei lideri de la Berlin.
Atitudinea hotărâtă și declarațiile lui Macron au relansat susținerea pentru Ucraina, încetinită de blocajul politic din SUA, dar și de criza de muniție constatată la nivelul Europei.
Mic și neînsemnat
Vladimir Putin a fost afectat de intrarea în scenă a președintelui francez, fiind surprins de forța mesajului său și de faptul că nu are o atitudine ambiguă față de conflict, așa cum era obișnuit.
L-a considerat multă vreme pe Macron un lider fără influență și impact asupra opiniei publice, pe care l-a pus în situații dificile și umilitoare în urmă cu doi ani.
Scena în care președintele Franței, aflat în vizită la Moscova, e așezat de Putin în capătul unei mese lungi dintr-o cameră uriașă de la Kremlin, acesta apărând mic și neînsemnat în imaginile oficiale, a fost un șoc la vremea respectivă.
De asemenea, convorbiri telefonice dintre Macron și Putin, date publicității de către Palatul Elysee, arată un lider al Rusiei care folosește un ton superior, îl minte și îl desconsideră pe președintele francez.
Vladimir Putin consideră că Macron a anunțat că trimite trupe în Ucraina pentru că e deranjat de influența tot mai mare a Rusiei în Africa.
„… cred că există un fel de resentimente. Când păstram contactul direct cu el, am vorbit deschis pe această temă. Noi nu am mers în Africa și nu am scos Franța de acolo. Problema stă în mod diferit”, a spus Putin într-un interviu difuzat miercuri, 13 martie.
„Acest binecunoscut Grup Wagner a realizat mai întâi o serie de proiecte economice în Siria, apoi s-a mutat și în alte țări africane. Ministerul Apărării le-a oferit sprijin, dar numai pe baza faptului că era un grup rusesc, nimic mai mult. Nu am dat pe nimeni afară. Doar că liderii africani din unele țări au fost de acord cu operatorii economici ruși, au vrut să lucreze cu ei și nu au mai vrut să lucreze în niciun fel cu francezii. Nici măcar nu a fost inițiativa noastră, ci a fost o inițiativă venită din partea prietenilor noștri africani”, a declarat Vladimir Putin.
Macron apare într-un moment dificil pentru Ucraina
Chiar în situația în care unul dintre motive e cel sugerat de președintele rus, intrarea în scenă a lui Macron a relansat susținerea pentru Ucraina într-un moment dificil în care a apărut o criză financiară, de armament și de conducere politică în interiorul alianței occidentale din cauza intensei campanii electorale din SUA și a poziționării pro Rusia a unei părți a Partidului Republican.