Dacă generalul Valeri Zalujnîi avea susținerea strategilor militari din statele NATO, nu ar fi fost îndepărtat. Trebuie acceptat faptul că fostul comandant a ratat contraofensiva din vară, irosindu-se o mare oportunitate de a-i înfrânge pe ruși.
Zalujnîi e un general cu aversiune față de risc, chiar el susținând acest lucru în articolele publicate, care încearcă să acumuleze un avantaj tactic zdrobitor în fața inamicului pentru a lansa operațiuni ofensive.
Pe front, astfel de situații ideale sunt rare, iar atacarea inamicului presupune riscuri și asumarea unor pierderi de vieți omenești.
Marele reproș, de ordin tactic, care i s-a adus generalului Zalujnîi, a fost că asaltul de la Robotîne, localitate de pe frontul de sud din Ucraina, nu a fost unul decisiv, care să ducă la străpungerea liniilor de apărare ruse.
Fostul comandant s-a speriat de numărul mare de pierderi de vieți omenești și a ezitat.
Acea oportunitate ratată i se reproșează lui Zalujnîi, nu numai de către șeful său politic, președintele Zelenski, dar și de strategi militari din armata ucraineană.
„Problema pentru Kiev e că acest tip de abordare va eșua aproape sigur. Geografia militară a acestei regiuni a Ucrainei (frontul de sud - n.red.) e caracterizată de un teren deschis, plat, intercalat cu fâșii subțiri de pădure.
Deoarece Rusia controlează spațiul aerian și dispune de o capacitate considerabilă de drone, de fiecare dată când soldații ucraineni se deplasează în câmp deschis, sunt imediat supuși tirurilor de artilerie sau de mortiere. Dacă vreun vehicul blindat se deplasează în câmp deschis, acesta este, de asemenea, distrus rapid. Cel mai bun lucru pe care-l pot face forțele ucrainene e să infiltreze un număr mic de infanteriști în tranșeele în care se află rușii”, a explicat expertul Daniel L. Davis, pentru publicația de strategie politică și militară „Responsible Statecraft”.
Devotat președintelui
Generalul Oleksandr Sîrski, 59 de ani, este noul comandant al forțelor armate ucrainene. Acesta, până în momentul în care l-a înlocuit pe Zalujnîi, a deținut conducerea trupelor de uscat, fiind considerat îngerul păzitor al Kievului și eliberatorul părții de nord a Ucrainei.
De asemenea, e făcut responsabil pentru pierderea a mii de militari în încercarea de a menține controlul ucrainean asupra localității Bahmut, de pe frontul de est.
Sîrski, mic de statură, la fel ca Zelenski, cu o figură aspră și o privire rece, inexpresivă, e perceput ca un militar ce respectă decizia politică și încearcă să îndeplinească obiectivele cerute de președinte, indiferent de costurile umane și circumstanțe.
Generalul e un produs al educației militare ruse, fiind absolvent al Academiei din Moscova.
Rezistența sa din Bahmut a fost determinată de cererea expresă a lui Zelenski ca trupele ucrainene să păstreze cu orice preț controlul asupra localității, deși mai mulți experți militari occidentali s-au exprimat la acea vreme, susținând că valoarea tactică a orașului nu e atât de importantă încât să merite sacrificiul.
Un general nepopular
„Conducerea generalului Sîrski este falimentară, prezența lui sau ordinele care vin în numele său sunt demoralizatoare, iar el subminează încrederea în comandamentul militar, în general”, a declarat un ofițer în rezervă din Ucraina, care conduce Frontelligence Insight, un grup de cercetare a surselor deschise, citat de cotidianul „Financial Times”.
„Urmărește neobosit câștiguri tactice, epuizând în mod constant resurse umane valoroase, ceea ce duce la progrese cum ar fi capturarea unor aliniamente de copaci sau a unor sate mici, fără a avea în vedere obiective operaționale”, a mai adăugat ofițerul ucrainean.
În aceste zile au fost exprimate multe opinii negative legate de generalul Sîrski, postate pe rețelele sociale de militari sau de jurnaliști din țara vecină.
Toate aceste descrieri arată că, în curând, modul de luptă al ucrainenilor se va schimba, devenind unul concentrat pe atingerea unor obiective precise, oricare ar fi acelea.
Cel puțin în prima fază va exista o colaborare mult mai puternică între conducerea politică a țării, reprezentată de Zelenski, și cea militară.
Două provocări majore
Sîrski nu are niciun fel de charismă, iar atitudinea sa posacă nu-l poate duce în situația în care să-și părăsească haina militară pentru una de om politic, cum a făcut Zalujnîi.
Dar noul comandant se va confrunta cu două provocări majore pe care predecesorul său n-a reușit să le depășească: lipsa controlului spațiului aerian și numărul tot mai mic de soldați combatanți.
O tot mai apropiată intrare în serviciu a avioanelor F-16, împreună cu lansarea producției interne de drone, pot ajuta Ucraina să înceapă să conteze și în aer.
Astfel, multe operațiuni de la sol ar putea primi sprijin în urma raidurilor avioanelor de vânătoare și ale dronelor, creându-se contextul propice de avans printre liniile defensive inamice.
Rămâne problema soldaților, care nu poate fi rezolvată decât în urma unei decizii politice de mobilizare a unui nou val de recruți, necesari pentru continuarea operațiunilor militare.
În aceste zile, în parlamentul ucrainean se află în dezbatere o astfel de lege.
Rusia, într-o poziție mai bună
În următoarele trei luni e greu de presupus că Ucraina poate desfășura acțiuni importante, fiind o perioadă de schimbare a planurilor de luptă, de antrenament și acumulare de armament.
Pentru a învinge Rusia, forțele Kievului nu au o altă soluție în afara celei de a distruge liniile defensive inamice de pe frontul de sud, încercând să ajungă la Marea Azov.
Problema e cum vor reuși să treacă ucrainenii prin labirintul de tranșee și obstacole dezvoltat de ruși și în perioada acestei ierni.
„Rusia se află în prezent într-o poziție mai bună decât în urmă cu un an și este în curs de a obține avantaj”, a declarat Nils Andreas Stensones, șeful spionajului militar al forțelor norvegiene.
Acesta a mai adăugat că Moscova a reușit să „fenteze” sancțiunile occidentale și să importe arme din China, Iran, Coreea de Nord și alte țări, ceea ce a ajutat-o să treacă peste criza de muniție și armament cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.
Deși a trecut de Senat, ajutorul de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina trebuie aprobat și de Camera Reprezentanților, acolo unde liderul majorității republicane a anunțat deja că nu va pune legea pe ordinea de zi.
Pentru a ocoli decizia „speaker”-ului Mike Johnson, un mare susținător al lui Donald Trump, e nevoie de realizarea unei petiții, semnate de majoritatea Camerei Reprezentanților, adică toți democrații și cel puțin patru republicani.
După votul din Senat, unde a existat colaborare și o largă susținere din partea celor două partide, există posibilitatea unui vot pozitiv și în Camera Reprezentanților, dar nu mai devreme de sfârșitul lunii, conform unor comentatori politici din SUA.