A fost incidentul exploziei de la Costinești o astfel de șicană de intimidare și România face bine că e prudentă în declarații? Profesorul de studii de război Ofer Fridman (King’s College) atrăgea atenția încă din primele săptămâni de război că Rusia va folosi cerealele ca armă albă și că efectele vor fi de bumerang.
Confruntată cu avansul Ucrainei pe front, Rusia recurge la o strategie de descurajare a Occidentului, apăsând pedala crizei socio-economice, prin șicanarea transporturilor de cereale din Ucraina. România e o parte importantă a transportului de cereale din Ucraina, care, redus, afectează atât Uniunea Europeană, cât mai ales, scrie Ofer Fridman, statele din Africa. Iar vulnerabilizarea Africii este pe agenda lui Vladimir Putin, chiar dacă nu Kremlinul sau Grupul Wagner au instrumentat din capul locului puciul din Niger, cel mai recent eveniment de acest fel din regiune.
Uniunea Europeană are suficiente rezerve în economiile țărilor membre pentru a încerca să atenueze undele de șoc, dar acesta nu este deloc cazul Africii sau Orientului Mijlociu, sau al țărilor din Asia sau din America Latină.
Acolo unde hrana începe să lipsească vor apărea focare de instabilitate politică și vor fi mai multe conflicte și războaie, care vor amenința și mai mult rețelele de aprovizionare globală și așa mai departe. Nu e vorba doar despre transporturi, ci de crearea de materii prime.
Așa cum în Africa, deși există zăcăminte bogate, din cauza instabilității politice, nu se poate realiza distribuția lor. Există așadar un cutremur geopolitic. În timp ce noi suntem acum preocupați de bombele care cad în Ucraina, ceea ce este normal, acolo este o catastrofă umanitară care trebuie oprită cât de repede posibil, acest cutremur geopolitic se răspândește în lume. Nu a fost niciodată vorba doar despre Ucraina.
Ofer Fridman, interviu Spotmedia.ro. Ofer Fridman predă studii de război, la King’s College din Londra
Totuși, explozia unei mine rusești aproape de țărmul românesc ar fi putut să marcheze o altă etapă a războiului.
Să revedem cronologia: luni dimineață, autoritățile au anunțat explozia unei mine aproape de țărm, la Costinești, și plutirea în derivă a alteia. Un fapt agravant pentru situația de la Marea Neagră, după ce Rusia a amenințat că va trata orice navă ca element de război, prezumând astfel că transportă arme pentru Ucraina.
Asta, la câteva zile după ce Moscova a anunțat retragerea din acordul privind cerealele ucrainene, semnat în Turcia, succedat de o serie de atacuri asupra porturilor din regiunea Odesa, vitale pentru transportul de cereale, și chiar a unui atac de intimidare, un foc de avertisment tras asupra unui vas cargo. De altfel, atât americanii, cât și britanicii avertizaseră că Rusia a amplasat mine maritime suplimentare în apropierea porturilor ucrainene și că va forța situația în regiunea Mării Negre.
Seara însă, autoritățile române au transmis mai degrabă un mesaj ambiguu: nu există certitudinea că explozia a fost cauzată de o mină, nu au fost identificate fragmente, situația este monitorizată. Totuși, o confirmare indirectă a venit de la Bulgaria, care a anunțat că va întări securitatea la Marea Neagră, după explozia unei mine la Costinești, în România.
Este sau nu această ambiguitate de poziție a României una strategică?
În fond, intenția Rusiei este de a crea anxietate și haos, iar o declarație puternică de condamnare de la București ar fi putut echivala cu o cedare în fața amenințărilor și tehnicilor de descurajare ale Rusiei. Nici președintele Klaus Iohannis, nici premierul Marcel Ciolacu, nici vreun ministru și niciun oficial NATO nu au luat vreo poziție oficială.
Pe de altă parte, dacă a fost vorba despre o mină care i se poate imputa Rusiei, lipsa unei poziționări ar putea fi folosită de Moscova drept semn de slăbiciune și de lipsă de strategie comună a NATO/UE.
Dacă însă ipoteza minei a fost lansată în spațiul public fără minime dovezi, atunci degringolada se vede cu siguranță de la Washington și Bruxelles.
Nu e neglijat contextul, care de regulă validează o ipoteză sau alta: incidentul de la Costinești a venit la scurt timp după ce România a anunțat că va sprijini și mai mult Ucraina în ceea ce privește transportul de cereale, lucru care ar afecta strategia Rusiei de a folosi cerealele pe post de armă albă.
Acordul de anul trecut, din care Rusia s-a retras, i-a permis Ucrainei să exporte peste 33 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare prin Marea Neagră, 65% din produsele din grâu au ajuns pe piețele din lumea aflată în curs de dezvoltare, notează Bloomberg. Înainte de izbucnirea războiului, Rusia și Ucraina livrau împreună 60% din exporturile globale de ulei de floarea soarelui, aproape 24% din grâu și aproximativ 19% din orz.
Cu toate că în privința presupusei mine de la Costinești, România și-a moderat spre coborât de tot tonul, atacurile de miercuri dimineață asupra porturilor ucrainene au fost sancționate sincron.
”Condamn cu fermitate atacurile continue ale Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi, asupra infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internaţional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiei pe Marea Neagră”, a scris ministrul de Externe Luminița Odobescu pe Twitter.
Declarația ministrului român de Externe vine și în contextul în care Statele Unite au anunțat că sunt în tratative pentru noi soluții pentru cerealele ucrainene, inclusiv noi rute.