Procedura prin care Comisia de Etică a Universității Babeș Bolyai s-a sesizat în privința reanalizării tezei de doctorat a dr. Lucian Bode nu este inadmisibilă, „contrar celor susţinute de reclamant”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului Sălaj care a respins cererea doctorului Bode de suspendare a Hotărârii 10/2022 prin care Comisia de Etică a decis să facă această analiză.
Motivarea nu doar că arată o înfrângere usturătoare a doctorului Bode, dar scoate la iveală și minciunile propagate de acesta în spațiul public.
Imediat după anunțarea hotărârii Tribunalului Sălaj, înainte de publicarea motivării pe rejust.ro, dr. Bode a postat o explicație complet mincinoasă a deciziei:
“Procedural, decizia de astăzi a Tribunalului Sălaj este una FIREASCĂ în contextul în care Comisia de Etică din cadrul UBB s-a antepronunțat, înainte ca instanța să dea un verdict. Este FIRESC ca instanța să nu mai poată admite solicitarea inițială din moment ce această comisie a emis deja un act, Hotărârea nr. 1 de anul acesta, ignorând dosarul aflat pe rolul tribunalului, care urma să se pronunțe. (…)
Dar, pentru că s-au grăbit să dea un astfel de verdict, este LOGIC ca instanța să respingă solicitarea inițială, care reclama ca fiind netemeinică și abuzivă decizia Comisiei de Etică transpusă în Hotărârea nr 10/2022”.
Cu alte cuvinte, susținea dr. Bode, Comisia de Etică nu numai că a emis Hotărârea 10/2022 prin care a decis să treacă la analiză, dar a și făcut analiza și a emis concluziile în Hotărârea 1/2023. În aceste condiții, solicitarea sa de suspendare a Hotărârii 10 ar fi rămas fără obiect.
Culmea este că în fața instanței de judecată pârâta UBB a cerut respingerea sesizării instanței pe motiv că Hotărârea 10 ar fi rămas fără obiect, iar avocații doctorului Bode, reclamant, au cerut ca judecata să continue pentru că Hotărârea următoare 1/2023, care constata vicierea tezei, este un efect al Hotărârii 10.
Iar instanța a dat dreptate avocaților doctorului Bode și a considerat că cererea reclamantului nu a rămas fără obiect:
„În ceea ce priveşte solicitarea pârâtei de respingere a cererii de suspendare ca rămasă fără obiect, ca urmare a faptului că actul şi-a produs în întregime efectele, (...) fiind emisă Hotărârea 1/2023, instanţa arată faptul că este nefondată. Instanţa (...) apreciază faptul că efectele juridice ale Hotărarii 10/2022 nu sunt epuizate, la data pronunţării instanţei”.
Pe fond, instanța consideră că „la nivelul aparenţei dreptului Comisiei de Etică de a reanaliza teza de doctorat în baza autosesizării, cu privire la informaţiile apărute în spaţiul public, contrar celor susţinute de reclamant, procedura nu este una evident inadmisibilă”.
În ceea ce privește susținerea doctorului Bode că el nu face parte din comunitatea academică, deci nu ar intra sub competența Comisiei de Etică, instanță apreciază:
„aspectele legate de limitarea competenţei entităţii pârâte în raport cu calitatea persoanei vizate şi obiectul concret al analizei, respectiv excluderea sub aspectul obiectului analizei a plagiatului, sunt chestiuni ce necesită o analiză aprofundată, cu identificarea, interpretarea şi coroborarea tuturor dispoziţiilor legale incidente, dispoziţii care nu excelează în claritate şi previzibilitate”.
Mai precis, „instanţa subliniază faptul că se impune a se decela categoria lucrărilor şi a persoanelor care pot fi vizate de obligaţiile de respectare a normelor de etică universitară şi bună conduită în activitatea de cercetare, raportat la cadrul legislativ existent şi principiile de drept, precum şi a măsurilor sau sancţiunilor care pot fi dispuse de Comisia de etică în cazul concret dedus judecăţii”.
Nici cramponarea dr. Bode de Decizia CCR 364/2022 referitoare la plagiat nu este acceptată de instanță pentru simplul motiv că UBB nu solicită retragerea titlului intrat în circuitul civil:
„Nici acest motiv de nelegalitate care s-ar răsfrânge asupra Hotărârii 10/2022 nu poate fi reţinut în aparenţă, atâta timp cât soluţia pronunţată (de CCR - n.red.) nu vine decât să stabilească principiul de drept al irevocabilităţii actelor juridice de drept administrativ care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, art.170 alin.1 lit.b din Legea 1/2011, respectând standardul de constituţionalitate în măsura în care se referă exclusiv la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice.
Or, în speţă, este exclusă analiza posibilităţii retragerii titlului de doctor al reclamantului de către pârâtă, astfel cum a arătat expres Comisia în cuprinsul Hotărârii 1/2023 (...) invocându-se excluderea oricărei analize ulterioare a unei teze de doctorat”.
Mai mult, Tribunalul Sălaj face o precizare cheie: „nu se poate reţine aparenţa de nelegalitate, de plano, a oricărei reanalizări a unei teze de doctorat de către Comisia de Etică a universităţii în cadrul căreia a fost obţinut titlul de doctor. (...)
Luarea unor măsuri cum sunt cele de sesizare a autorităţilor decizionale în privinţa sancţionării faptei sau luarea unei măsuri cum este cea de a se solicita retragerea de pe piaţă a tezei publicate nu apar ca fiind excluse de Curtea Constituţională conform statuărilor mai sus citate”.
Dr. Bode nu are câștig de cauză nici în privința prejudiciului de imagine pe care susține că i l-ar fi provocat reanalizarea tezei de către UBB, în baza Hotărârii 10/2022. Instanța consideră că nu UBB e vinovată pentru situația doctorului Bode:
„Prejudiciul invocat constă într-un prejudiciu de imagine şi în afectarea reputaţiei şi credibilităţii profesionale, un prejudiciu nepatrimonial şi care nu se află într-un raport de cauzalitate direct cu activitatea desfăşurată de Comisie”.
Mai mult, spune Tribunalul Sălaj, eventuala blocare în instanță a analizei UBB ar agrava prejudiciul de imagine: „suspendarea executării actului administrativ şi implicit a activităţii desfăşurate şi a măsurilor luate de către pârâtă nu se poate susţine întemeiat că ar duce la încetarea oricăror efecte negative asupra imaginii publice a reclamantului, ci din contră, ar putea avea efectul invers, al amplificării campaniei de presă, defăimătoare şi a scandalizării opiniei publice”.
De menționat că premierul Ciucă a reușit să obțină în instanță blocarea analizării propriei teze de doctorat.
Dr. Bode află de la Tribunalul Sălaj că, din perspectiva CEDO inclusiv, persoanele publice au o protecție mai redusă a dreptului la viaţa privată:
„În împrejurări factuale cum sunt cele în speţă, protecţia oferită de art.8 din Convenţie este mult diminuată, fiind necesar să se facă distincţie între persoanele particulare şi persoanele care acţionează într-un context public, în calitate de personalităţi politice sau persoane publice. Astfel, în vreme ce o persoană de drept privat necunoscută publicului poate pretinde o protecţie deosebită a dreptului său la viaţa privată, acest lucru nu este valabil în aceeaşi măsură şi pentru persoanele publice (cauza von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2), cererile nr. 40660/08 şi 60641/08)”.