Canada, țara care în 1998 anunța triumfător că a eliminat rujeola ca boală endemică, se confruntă acum cu o realitate greu de imaginat: provincia Ontario a devenit cel mai mare focar de rujeolă din emisfera vestică.
Potrivit The Guardian, un număr șocant de cazuri – peste 2.000 confirmate din octombrie 2023 până în prezent – plasează Ontario înaintea tuturor statelor americane în 2025. Iar epicentrul este în sud-vestul provinciei, în jurul orașului St. Thomas, unde autoritățile au instalat la intrarea în spital pancarte cu mesajul: „NU INTRAȚI DACĂ AVEȚI FEBRĂ, TUSE ȘI NU SUNTEȚI VACCINAȚI CONTRA RUJEOLEI”.
Un bebeluș născut prematur, infectat în uter de mama sa nevaccinată, a devenit prima victimă a epidemiei. Însă medicii se tem că urmează și altele, mai ales în rândul copiilor mici, care nu pot fi imunizați până la vârsta de 12 luni.
Ce a dus la revenirea unei boli prevenibile?
Medicii și experții în sănătate publică spun că situația era previzibilă. O combinație de factori a pregătit terenul pentru criza actuală:
- Scăderea acoperirii vaccinale – Rata vaccinării cu prima doză de rujeolă a scăzut în Canada de la 90% în 2019 la 83% în 2023. Ținta minimă recomandată este de 95%.
- Acces dificil la medicii de familie – Un canadian din cinci nu are deloc medic de familie, ceea ce înseamnă mai puține consultații și mai puține ocazii pentru vaccinuri de rutină.
- Întârzierea imunizărilor din cauza pandemiei de Covid-19 – Campaniile de vaccinare au fost amânate sau suspendate, mai ales în comunitățile rurale.
- Creșterea neîncrederii în vaccinuri – Neîncrederea în vaccinuri a crescut, alimentată de dezinformare online, teoriile conspirației și neîncrederea în autorități, mai ales după pandemie.
- Comunități religioase izolate – Unele comunități religioase izolate, cum sunt unele grupuri menonite din Ontario, refuză vaccinurile și au acces limitat la informații oficiale.
Focarul actual a fost legat inițial de o nuntă menonită din New Brunswick, de unde un invitat a adus virusul în Ontario. De acolo, rujeola s-a răspândit rapid în comunități cu mulți copii nevaccinați.
Ce înseamnă rujeola în realitate
Rujeola nu e doar o simplă erupție de câteva zile. Boala poate provoca:
- Pneumonie, encefalită, orbire sau chiar moarte, mai ales la copiii mici.
- Transmitere rapidă – Virusul e extrem de contagios: o singură persoană infectată poate îmbolnăvi până la alte 18 persoane, într-un spațiu închis.
„Mulți medici din Ontario nu mai văzuseră niciun caz de rujeolă în cariera lor”, spune dr. Asmaa Hussain, șefa secției de pediatrie de la spitalul St. Thomas Elgin. Ea avertizează că numărul real de îmbolnăviri este probabil mult mai mare decât cel raportat oficial.
Excepțiile și lipsa unui registru național complică situația
În Ontario, vaccinarea este obligatorie pentru copiii care merg la școală, dar sunt permise scutiri pe motive medicale sau religioase. Iar sistemul permite interpretări largi – uneori chiar și fără motive reale.
„Îi întreb pe părinți: ‘De ce nu v-ați vaccinat copiii?’ și primesc răspunsuri precum ‘Suntem scutiți’ sau ‘Nu vrem, am mai discutat asta’”, explică dr. Hussain.
În plus, Canada nu are un registru național de vaccinare, ceea ce înseamnă că mulți oameni nici măcar nu știu dacă sau când au fost imunizați.
Ce urmează?
Autoritățile din Ontario au lansat noi clinici de vaccinare, dar ezită să le organizeze în școli, tocmai pentru a nu tensiona relația cu familiile ezitante. Între timp, încrederea publicului scade: 27% dintre locuitorii din Ontario nu au încredere că autoritățile locale pot gestiona eficient epidemia, potrivit unui sondaj Angus Reid.
Mai grav, 1 din 5 părinți canadieni spune că ezită să-și vaccineze copiii.
Ce spune știința, cum reacționează societatea
Imunologul Dawn Bowdish atrage atenția asupra unei realități incomode: „Într-o societate în care încrederea în autorități scade, iar populismul crește, strategia de a ‘pedepsi’ sau ‘rușina’ părinții nevaccinați nu mai funcționează”.
Studiile arată că informațiile oficiale nu sunt suficiente. Uneori, ele sunt percepute ca manipulare, mai ales în comunitățile deja reticente. Soluția, spun specialiștii, e găsirea de lideri locali credibili care să poată convinge din interior.
Cert este că precedentul este unul periculos. Peste 700 de cazuri de rujeolă au fost raportate și în provincia Alberta, cel mai mare focar de după 1986.
Iar situația readuce în discuție pericolul reîntoarcerii altor boli considerate „dispărute” – cum ar fi poliomielita.
„Rujeola o putem gestiona, chiar și în forme severe. Dar dacă revine poliomielita, consecințele pot fi dramatice”, avertizează dr. Hussain.
Ontario este un caz de manual despre cum rujeola, o boală aproape eradicată, poate reveni cu forță acolo unde sistemul de sănătate slăbește, iar dezinformarea prinde rădăcini. Este și un semnal de alarmă pentru alte state, inclusiv România, unde rata vaccinării a scăzut în rândul copiilor în ultimii ani.
Răspunsul nu poate fi doar medical - ci și social, educațional și empatic. Pentru că următoarea epidemie s-ar putea să fie și mai gravă.