Miercuri, 9 decembrie, conducerea PNL valida propunerea lui Florin Cîțu pentru funcția de premier. După aproape șase luni, Florin Cîțu anunța că a venit momentul ca puterea să îi fie validată și în partid și își anunța candidatura pentru președinția PNL. Au urmat patru luni în care toate cărțile s-au pus pe îndepărtarea lui Ludovic Orban, chiar cu prețul sacrificării guvernării.
Iată cronologia unei ascensiuni politice, în care s-au implicat cei mai înalți demnitari ai statului: președintele, prim-ministrul și președintele Camerei Deputaților.
9 decembrie 2020: Președintele PNL, Ludovic Orban, îi prezintă președintelui Klaus Iohannis o listă scurtă cu propuneri de premier. Trei nume sunt pe listă: Nicolae Ciucă, Florin Cîțu și Marcel Boloș. Florin Cîțu câștigă nominalizarea și conducerea PNL validează propunerea. Urmează negocieri pentru o formulă de guvernare, cu USR PLUS și UDMR.
21 decembrie 2020: Partidele care vor forma Coaliția de guvernare semnează, în Parlament, acordul de coaliție.
23 decembrie 2020: Guvernul Florin Cîţu este învestit de Parlament, cu 260 de voturi favorabile.
14 aprilie 2021: Primul moment de criză majoră în Coaliția de guvernare.
Florin Cîțu anunță, printr-un comunicat, că a trimis președintelui Iohannis documentele de revocare din funcție a lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, și demiterea Andreei Moldovan, secretar de stat. Motivul: Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial un ordin care schimba regulile de carantinare, fără ca premierul Cîțu să fi știut.
14 aprilie: Câteva ore după revocarea intempestivă a lui Vlad Voiculescu, Dan Barna, co-președinte USR PLUS și vicepremier, anunță că Alianța USR-PLUS nu îl mai susține pe Florin Cîțu. Suntem în momentul în care un partid aflat la guvernare retrage sprijinul politic pentru șeful Guvernului. E doar unul dintre momentele inedite ale unei guvernări cu năbădăi și puține promisiuni duse la îndeplinire.
20 aprilie: Urmează împăcarea. PNL, USR-PLUS și UDMR semnează un simbolic „act adițional” la protocolul Coaliției, care cuprinde mai degrabă principii de bună-purtare decât un calendar de reforme și proiecte.
25 mai: Biroul Executiv al Partidului Naţional Liberal decide declanşarea procedurilor de alegeri în partid, iar data propusă pentru congres este 25 septembrie. Vor urma patru luni în care președintele Klaus Iohannis caută să se repoziționeze politic și să își asigure partidul, nu doar Guvernul. Ludovic Orban trebuie îndepărtat de la șefia PNL.
25 mai: Anunțul privind organizarea Congresului se referă și la situația epidemiologică. "Noi vom organiza congresul în funcţie de situaţia epidemiologică. Ce pot să spun este că vom cere pentru participanţi, la toate adunările publice care se vor organiza, să fie vaccinaţi sau să aibă testul la zi, în conformitate cu situaţia de alertă. Dacă nu ne va permite reglementarea aferentă stării de alertă să-l organizăm la interior, îl vom organiza în aer liber” (Ludovic Orban)
De fapt, în următoarele luni și până cu câteva zile înainte de Congres, când liderii de la putere intră în panică, pe fondul creșterii alarmante a numărului cazurilor de COVID-19, precum și al deceselor, încep să ia măsuri anti-pandemie, nu se ține cont de nicio situație epidemiologică. Din păcate, când măsurile se iau, acestea vizează deja restricții pentru localitățile unde incidența e mare, pentru că, peste vară, premierul Florin Cîțu a refuzat orice măsură, în condițiile în care vaccinarea anti-COVID 19 dădea deja semne de eșec. Totuși, cu două zile înainte de Congres, premierul refuză să își asume vreo responsabilitate: Nu sunt agenție de advertising, a spus Florin Cîțu joi, 22 septembrie, dând vina pentru eșec pe toți ceilalți: societate civilă, influenceri ș.a.
30 mai: Premierul Florin Cîțu își anunță candidatura la șefia PNL, într-o imagine de putere, flancat de lideri din teritoriu. În discursul de candidatură apare sintagma echipa câștigătoare, care va deveni primul dintre hashtag-urile utilizate de cei care îl susțin. Cel de-al doilea este celebrul #româniitrebuiesăștie.
„Mă voi asigura că PNL va fi cel puțin 8 ani la guvernare. Vă spun că voi câștiga, nu există altă variantă și vă invit și pe voi, colegi liberali, să faceți parte din echipa câștigătoare”.
Alături de Florin Cîțu stau la poză câțiva lideri importanți ai partidului: Rareș Bogdan, Emil Boc, Robert Sighiartău, Gheorghe Flutur, miniștrii Raluca Turcan, Lucian Bode, Virgil Popescu și Nicolae Ciucă. În total, peste 40 de lideri ai partidului, miniștri, primari sau președinți de Consilii Județene și parlamentari sunt pe lista susținătorilor.
19 iulie: Ziua marchează prima implicarea fățișă a Guvernului în campania internă din PNL, folosirea instituției guvernamentale pentru a legitima un candidat partinic.
Un document cu antetul Guvernului este trimis către liberalii din echipa câștigătoare. Documentul le indică punctajul de comunicare și prezintă lista comunicatorilor. Tot în acest document, președintele Klaus Iohannis este indicat ca agent electoral.
”Exemplu de mesaj tematic: Este singurul premier care și-a asumat reforme, indiferent de costurile politice, a fost ministru de finanțe în pandemie, a trecut țara prin criză în 2020, România are cea mai mare creștere economică din UE. Cifrele nu mint. Și mai ales, premierul are un partener de încredere: președintele Klaus Iohannis. Aici mai ales minștrii trebuie să accentueze ideea de echipă cu premierul și președintele.”
Liberalilor li se mai spune să inunde rețelele sociale cu poze de grup, selfie-uri și transmisii live.
6 august: Apare informația, pe surse politice, că președintele Klaus Iohannis vrea remanierea ministrului USR PLUS al Justiției, Stelian Ion, în principal pentru că aceasta a lansat, fără acordul președintelui, concursul pentru numirile din Justiție.
11 august: Apare primul dosar american al lui Florin Cîțu, care admite condamnarea penală din vremea studiilor din Statele Unite.
„Da, acum 20 de ani, a fost vorba de conducere sub influența alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este contravenție. Am făcut o greșeală acum 20 de ani”, a spus premierul Florin Cîțu, care a lăsat să se înțeleagă că devoalarea informației ar avea legătură cu Congresul din 25 septembrie.
12 august: Ludovic Orban spune, într-o emisiune TV, că a avut o înţelegere cu Florin Cîţu, conform căreia premierul i-ar fi promis că nu va candida pentru preşedinţia PNL.
„Eu am aflat de la mai mulţi preşedinţi care au fost contactaţi fie de Florin Cîţu direct, fie de alţi reprezentanţi (…) m-au sunat şi mi-au spus că au fost invitaţi de Florin Cîţu la lansarea candidaturii la preşedinte şi atunci l-am sunat eu pe Florin şi Florin mi-a recunoscut că îşi depune candidatura”.
15 august: Florin Cîțu și Klaus Iohannis apar împreună la ceremoniile de Ziua Marinei de la Constanța, în contextul dezvăluirilor din SUA. Administrația prezidențială publică o fotografie cu cei doi, este semnul clar că președintele Iohannis îl legitimează pe premierul-candidat.
17 august: Sondajele încep să arate prețul plătit de partid pentru o campanie pentru putere dusă pe scena publică.
PNL are 18%: a scăzut dramatic începând din februarie 2020, când sondajele indicau un nivel de intenție de vot de 45%, potrivit Poll of Polls, un agregator de sondaje realizat de Politico.
19 august: Ludovic Orban își depune formal candidatura pentru un nou mandat de președinte PNL. Moțiunea de candidatură vorbește despre promovarea credinţei creştine şi a naţiunii și cotirea spre conservatorism.
20 august: Florin Cîțu își depune oficial candidatura pentru șefia PNL, cu o moțiune numită ”România liberală”.
1 septembrie: Pe ordinea de zi a ședinței Executivului apare, deși nu era anunțat, proiectul de act normativ pentru adoptarea programului „Anghel Saligny” sau PNDL 3. E doar începutul unei zile pline de iureș, la capătul căreia devine clar că Florin Cîțu pune totul la bătaie, inclusiv guvernarea, pentru șefia PNL.
PNDL 3 e un proiect pe care USR PLUS nu îl vrea și care nu avea avizul de la Ministerul Justiției, portofoliu condus de Stelian Ion.
Pentru Cîțu însă, programul Anghel Saligny e crucial și înseamnă susținerea primarilor liberali pentru candidatura lui.
Miniștrii USR PLUS pleacă din ședință, e convocată o alta, la capătul căreia Florin Cîțu anunță intempestiv demiterea lui Stelian Ion de la Justiție. Nu mai e cale de întors.
3 septembrie: USR PLUS și AUR depun moțiunea de cenzură „Florin Cîțu trebuie să plece”
6 septembrie: Miniștrii USR PLUS demisionează din Guvern
10 septembrie: Ludovic Orban anunță public miza Congresului, concentrarea puterii în mâinile tandemului Iohannis- Cîțu.
Orban spune, la Dâmbovița, că PNL nu are nicio datorie față de președintele Klaus Iohannis, din contră.
10 septembrie: Sunt semne de saturație și în partid, nu numai în societate. Liderul PNL Suceava, Gheorghe Flutur, susţine că a fost o greşeală că s-a acceptat ca actuala confruntare internă să dureze trei luni în loc de o lună, susţinând că "festivalul democraţiei" din PNL a "omorât" partidul.
22 septembrie: Președintele Klaus Iohannis anunță, de la New York, că va participa, sâmbătă, la Congresul PNL. Într-o întâlnire informală cu jurnalișii care îl însoțesc, își declară susținerea pentru Florin Cîțu, care nu are motive să plece din funcția de premier.
22 septembrie: Rata de infectare în București depășește 3 la mie, liberalii nu renunță la un Congres pentru care au pus totul în joc, chiar dacă acesta va avea loc în interior. Accesul se va face pe baza dovezii vaccinării sau a unui test negativ.
Vineri, 24 septembrie: 16% dintre români au o părere bună despre actualul lider al PNL, Ludovic Orban, iar 14% au o părere bună despre premierul Florin Cîțu, arată un sondaj Avangarde realizat la comanda PSD.
Participanții la sondaj au fost întrebați și ce variantă de guvern ar fi cea mai potrivită pentru conducerea României după această criză politică: 20% sunt de părere că PNL+USR PLUS+UDMR ar fi cea mai bună variantă.
Cum se împart câștigul și pierderea
Ce îi convine lui Klaus Iohannis: Președintele Klaus Iohannis e interesat de victoria lui Florin Cîțu, pentru că vrea să aibă un rol politic și după terminarea mandatului, deja erodat în ceea ce privește relevanța.
Ultimele două episoade, prezența pe terenul de golf în ziua în care România intra în cel mai agresiv val pandemic, de unde i-a îndemnat pe români să practice acest sport „accesibil”, după cum se vede de la Cotroceni, și apoi fotografia relaxată de la New York cu un solist de manele, în condițiile în care nu s-a întâlnit în SUA cu diaspora, au demonstrat fără dubiu inadecvarea cronică a lui Klaus Iohannis și mizele mai degrabă personale.
O eventuală și destul de improbabilă victorie a lui Ludovic Orban ar marca izolarea și mai autarhică a lui Iohannis în palatul prezidențial. În loc de celebrul moment al perdeluței „Adio, PDL”, când Traian Băsescu nu a reușit să o impună pe Elena Udrea la șefia partidului, în cazul unei victorii Orban, momentul ar fi mai degrabă „Adio, Iohannis”.
Ce îi convine USR PLUS-ului: USR PLUS joacă, și el, la dublu: nu a ieșit musai de la guvernare, ci din Guvernul Cîțu. Altfel spus, o revenire în Coaliție este posibilă, cu Florin Cîțu îndepărtat din fruntea Guvernului și portofoliile rămase la fel.
Totuși, președintele Iohannis a transmis mesajul că Florin Cîțu ar putea rămâne și, chiar dacă nu a spus-o explicit, contextul este acela al victoriei lui Cîțu la Congresul de sâmbătă.
USR PLUS ar câștiga mai mult dintr-o reușită a lui Ludovic Orban, pe care, în mod ironic, nu l-au vrut premier la formarea Coaliției.
Ce urmărește PSD: PSD vrea să fie, citându-l pe Andrei Pleșu, adultul din cameră. Va merge până la capăt cu votarea moțiunii contra Guvernului Cîțu – cea a USR PLUS și AUR sau cea proprie. Nu e însă interesat de guvernare, a și spus-o Vasile Dîncu în interviul pentru Spotmedia, ar fi o imprudență să intri la guvernare într-un context de criză socială, în prag de criză economică și cu încrederea populară în partide și lideri la cote joase.
De altfel, e una dintre mizele sondajului comandat vineri de PSD, unde apare ca primă opțiune a românilor o refacere a Coaliției de guvernare PNL – USR PLUS.
PSD-ului îi convine un Guvern cât mai slab, pentru a cărui susținere să obțină tot mai mult în schimb, fără a plăti ponoasele guvernării.
Cine plătește cel mai mult: În ambele variante, PNL și țara. PNL deja este prăbușit în sondaje și nu se întrevede vreun prilej de creștere spectaculoasă, nu mai există un personaj Dragnea din păcatele căruia să capitalizeze.
România plătește deja, spitalele sunt pline de bolnavi grav, iar morgile de morți de COVID-19. Iar mult-așteptatul și râvnitul Congres nu va aduce niciun beneficiu țării.
Vezi şi:
