Cineva își bate joc de Marcel Ciolacu. Folosindu-se de mediocritatea liderului social-democrat, de indecizia acestuia în ce privește candidatura la președinție și de teama de a nu-și pierde privilegiile, l-a împins într-un labirint care-l va duce oriunde, dar nu la Palatul Cotroceni.
De multă vreme n-am mai observat atâta perplexitate și frustrare în comunicarea politică a PSD ca după șocanta decizie a CCR care a „rescris” Constituția.
În fapt, peste noapte, social-democrații au pierdut tot ce au construit cu efort și migală în ultimii patru ani ca să scape de fantoma lui Dragnea și de imaginea de partid nefrecventabil atât pe plan intern, cât și internațional.
Ciolacu și oamenii lui au fost păcăliți atât de tare că și acum, la trei zile de la decizia CCR, sunt lideri ai partidului care se întreabă în șoaptă, pe culoare, unii chiar de la microfoanele unor evenimente publice desfășurate în aceste zile: „Păi, cum? Nu era Șoșoacă răul cel mare din politica noastră? Nu toată lumea democratică era oripilată de extremismul, antisemitismul și filo-putinismul ei? Noi am rezolvat problema. De ce sunteți supărați? Așteptam să ne aplaudați.”
Vreme de patru ani, Marcel Ciolacu și parlamentarii PSD au privit cu brațele încrucișate manifestările extremiste, antisemite și pro Putin ale lui George Simion și Diana Șoșoacă.
Mulți dintre ei s-au gândit mai mult cum ar putea să profite de popularitatea de pe rețelele sociale a celor doi, nicidecum să se îngrijoreze de atacurile politice asupra unor minorități naționale, de preamărirea regimurilor totalitare și promovarea unor mesaje amenințătoare la adresa democrației și siguranței cetățenilor din România.
O ofertă de nerefuzat
Cu 50 de zile înainte de alegeri, apropiații liderului PSD au găsit soluția miraculoasă pentru a-l face pe Marcel Ciolacu președintele României - să încline terenul competiției politice astfel încât în finala prezidențială să ajungă cu George Simion, singura formulă în care Ciolacu ar avea o șansă să se mute la Palatul Cotroceni.
Nu știu cine a făcut planul de blocare a Dianei Șoșoacă, în ce „grup de reflecție” a fost creat, dar știu că a fost lansat în subteranele politicii cu cel puțin două săptămâni înainte ca Dan Nica să scape porumbelul la Antena3.
Deși o mare parte din opinia publică tinde să creadă că astfel de conspirații sunt puse la cale de super agenți din servicii secrete, care fac calcule, storc aplicațiile de inteligență artificială, testează soluții în focus grupuri, asemănător cu lansarea unui nou produs pe piață, pot spune din experiența jurnalistică acumulată pe parcursul anilor că situația e mult mai prozaică și nu există conspiratori mai mari decât însuși oamenii politici care se bazează pe propriile interese, ambiții și instincte.
Tind să cred, și e doar o opinie personală, nu am nicio dovadă în acest sens, afirmațiile bazându-se pe câteva discuții cu oameni politici avute înainte ca „planul” să fie pus în aplicare, că totul a fost gândit de un grup de actuali parlamentari și, mai ales, foști, seniori ai partidului, care gravitează în jurul lui Marcel Ciolacu și i-au făcut o „ofertă de nerefuzat”.
Unii dintre ei, unși cu toate alifiile, „l-au împins pe scări” pe președintele PSD, compromițându-i întreaga campanie electorală, urmărind să-și rezolve probleme personale.
Trădări, dezertări, transferuri
În aceste zile, în societatea românească se confruntă mai multe grupări politice, financiare și militare. Se termină epoca Iohannis și începe alta.
Întreaga structură a statului se va modifica în funcție de noul președinte, iar în spatele fiecărui candidat cu șanse s-au aliniat un număr de astfel de grupări puternice și influente.
Dar aceste conglomerate de persoane nu sunt înghețate, ci fluide, apar trădări, dezertări, transferuri dintr-o tabără în alta, zi de zi, în funcție de viziunea, informațiile sau strategiile actorilor implicați, care cred și speră că pot juca un rol important pentru a obține victoria unui candidat sau a altuia, croindu-și astfel drum către vârful puterii.
Pe piața politică, acum, sunt trei mari grupări: cea din spatele lui Ciolacu, cea din spatele lui Ciucă și cea din spatele Elenei Lasconi.
În opinia mea, Geoană și Simion au pierdut partida. În actualul context nu vor reuși să ajungă în turul doi.
Marea problemă a democrației românești este că nu are încă suficiente straturi de apărare prin care astfel de manevre să nu pună în pericol statul de drept, să nu distrugă instituțiile, să nu facă praf sistemul de justiție și să pună în pericol viața cetățenilor.
Un precedent periculos
În cazul Șoșoacă s-a ajuns în situația greu de imaginat ca un partid politic să rescrie Constituția, la fel ca-ntr-un stat dictatorial, iar societatea să nu aibă pârghiile necesare să reacționeze și să-i tragă la răspundere pe conspiratori.
Mulți oameni nu-și dau seama de pericol, dar precedentul creat prin decizia limitării drepturilor fundamentale ale unui cetățean român oferă unei majorități CCR posibilitatea să nesocotească rezultatul alegerilor și să numească un președinte în mod arbitrar, anulând astfel elementul fundamental al procesului democratic - votul.
Singura rază de lumină în tot acest haos de interese, confruntări și trădări e că votul încă mai contează, iar victoria sau înfrângerea celor implicați în această luptă depinde de fiecare dintre noi pentru a o face să fie cât mai dreaptă.