Nu mai e un secret pentru nimeni că discuția telefonică dintre Trump și Putin e văzută în lumea occidentală ca o înfrângere diplomatică a președintelui american.
Cu o săptămână înainte de a avea loc, liderul SUA a făcut presiuni asupra lui Zelenski să accepte necondiționat o încetare a focului, sperând ca și Putin să fie de acord, astfel încât să se poată prezenta în fața întregii lumi ca un pacificator.
Putin a spus pas, iar războiul din Ucraina s-a complicat, calea spre pace devenind mai lungă și mai sinuoasă decât își imagina Trump în campania electorală.
Pentru liderul american, eșecul în fața lui Putin poate fi o problemă de orgoliu, una politică și un alt motiv de haos în interiorul administrației sale disfuncționale.
Pentru Ucraina și Europa, eșecul lui Trump reprezintă o provocare existențială.
Rusia și America, în sufragerie
Dar cum au perceput cei de la Kremlin dialogul cu SUA? Cum s-au poziționat după cele două ore și jumătate de discuții, ce au obținut și ce plan au?
„Convorbirea telefonică dintre președintele Putin și Trump a validat o idee cunoscută deja – aceea că în sufragerie se află doar Rusia și America”, a anunțat Dmitri Medvedev, adjunct al Consiliului Național de Securitate al Rusiei.
„Pe meniu: varză de Bruxelles, pește cu cartofi prăjiți din Marea Britanie și cocoș de Paris. Felul principal, cotlet de Kiev. Poftă bună!”, a mai scris Medvedev în postarea sa de pe rețelele sociale.
Asociatul lui Putin, fost președinte și prim-ministru, în ciuda modului voit exagerat în care comunică, enunță obiectivul principal al președintelui rus - acela de a scoate de la negocieri Europa și Ucraina.
La prima vedere, obiectivul urmărit de Kremlin a fost atins și cu participarea intensă a lui Donald Trump.
La a doua vedere, absența Europei și Ucrainei din cadrul negocierilor a dus la o lipsă de substanță a acestora cu efectul principal că la orizont nu va fi nicio modificare a situației din teren, iar războiul, din păcate, va continua.
Este imposibil să se ajungă la o pace justă fără ca Ucraina să participe la negocieri...
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
Vladimir Putin dorește o negociere exclusiv cu SUA și pentru că are un ascendent asupra lui Donald Trump, după cum s-a văzut în multe situații, îl poate manevra cu ușurință.
O astfel de poziție indică faptul că președintele rus e interesat de slăbirea Ucrainei, de distrugerea relației dintre SUA și Europa, ceea ce a și reușit deja într-o bună măsură, dar și de stoparea ajutorului dat de țările de pe continent Kievului, ultimul obiectiv mai greu de realizat de Putin chiar dacă beneficiază de ajutorul lui Trump.
O situație periculoasă
În urma unei discuții de două ore și jumătate sunt multe subiecte aflate pe agenda celor doi lideri care nu au fost aduse la cunoștința opiniei publice.
Unul e reprezentat de dorința lui Vladimir Putin ca SUA să recunoască teritoriile cucerite de forțele militare ale Kremlinului.
„Dacă această recunoaștere va avea loc în curând, Rusia... nu va revendica Odesa și alte teritorii ucrainene”, a declarat o sursă anonimă pentru cotidianul Kommersant din Moscova.
Mai toți liderii politici occidentali știu cât valorează o promisiune făcută de Kremlin, dar lăsând la o parte strategia Rusiei, e important de observat faptul că nici Vladimir Putin nu se află într-o situație politică strălucită, iar veștile de pe front nu sunt îmbucurătoare pentru el.
Acest lucru este tipic pentru Putin. Ceea ce va încerca cu adevărat să facă… este să-l determine pe Trump și SUA să accepte o înțelegere inacceptabilă pentru ucraineni și apoi să întoarcă SUA nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva Europei...
HR McMaster, fost consilier pentru securitatea națională în primul mandat al lui Donald Trump
Presiunea Rusiei pe Trump ca SUA să recunoască teritoriile creează, de asemenea, o situație periculoasă pentru președintele american prin posibilitatea de a provoca o ruptură majoră în interiorul Partidului Republican, aflat deja în criză după măsurile controversate luate de președinte în primele două luni de mandat.
La nivelul guvernului SUA se observă deja reacții de limitare a deciziilor luate de Trump. Au apărut hotărâri ale instanțelor federale care blochează acțiunile executivului și critici tot mai virulente din partid la adresa lui Elon Musk, cel mai apropiat colaborator al președintelui.
De asemenea, strategia lui Putin mai indică faptul că și el își dorește o încetare a focului în Ucraina.
Liderul rus vrea să folosească armistițiul pentru a-și întări armata, pentru a reface rezervele de echipament militar, dar și pentru a opri atacurile ucrainene în teritoriile ruse.
Putin tinde să fie de acord cu încetarea focului în condițiile în care, în perioada respectivă, Ucraina e afectată de o slăbire a forței sale militare, în timp ce Rusia se consolidează.
Condițiile puse de liderul rus pentru armistițiul de 30 de zile sunt:
- Ucraina nu primește armament de la aliați în perioada respectivă;
- Guvernul de la Kiev nu are voie să facă noi recrutări în timpul armistițiului;
- SUA și Europa nu oferă informații militare țării vecine;
Sunt condiții maximale, promovate de Putin în discuția cu Trump, conform unor surse de la Casa Albă, citate de presa americană. E foarte posibil ca ele să nu fie acceptate nici de Ucraina, nici de Uniunea Europeană și nici de Marea Britanie.
Dar în spatele acestor cereri se ascunde dorința lui Putin de a ieși din complicata situație creată de eroarea sa strategică din urmă cu trei ani, cea de a ataca Ucraina.
Pentru cineva din „occidentul colectiv”, cum numește propaganda de la Kremlin statele care se opun acțiunilor militare ale Rusiei, poate fi greu de înțeles poziția lui Putin, a cărui viață e amenințată în cazul unui eșec în războiul pe care l-a pornit.
Și nu e vorba numai de viața lui, dar și a asociaților săi care au participat la consolidarea unui regim de teroare.
Presat să învingă
Vladimir Putin e conștient că nu poate rezista la putere decât dacă se poate prezenta ca învingător.
În urma unei militarizări a statului, a dezvoltării fără precedent a propagandei de război în care a prezentat Ucraina ca un inamic existențial pentru Rusia, Putin e presat să învingă.
Iar victoria pentru liderul de la Kremlin înseamnă în cea mai minimală situație: teritoriile ocupate recunoscute internațional și schimbarea regimului politic de la Kiev. Mai puțin de atât înseamnă înfrângere.
În acest sens trebuie interpretate și eforturile diplomatice ale lui Donald Trump de a găsi o cale să-l îndepărteze pe Zelenski de la putere.
Atât liderul american cât și alți reprezentanți ai cabinetului său au declarat public, în mai multe rânduri că în Ucraina trebuie organizate alegeri prezidențiale.
La începutul lunii martie reprezentanți ai administrației americane au intrat în contact cu lideri ai opoziției ucrainene cum ar fi fostul președinte Poroșenko și Iulia Timoșenko, fostă prim-ministru.
Discuțiile exploratorii n-au avut un efect imediat, cei doi anunțând că nu trebuie organizate alegeri în timp de război. Asta nu înseamnă că Washington-ul nu va continua demersurile de slăbire a poziției politice a lui Volodimir Zelenski, strategie care a început odată cu ambuscada organizată de Trump și Vance la Casa Albă cu ocazia vizitei președintelui ucrainean.
SUA și Rusia, chiar dacă e șocant, sunt astăzi în aceeași tabără, iar salvarea Ucrainei depinde exclusiv de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada și alte state democratice care s-au alăturat sau se vor alătura acestui efort. Și ca în orice operațiune de salvare, e nevoie și de puțin noroc.