În data de 24 noiembrie, România a trecut prin cea mai cumplită zi după Revoluția din decembrie 1989. Am urmărit toate cursele electorale din ultimii 35 de ani, dar n-am văzut una mai strânsă și mai tensionată și cu mai multe efecte politice într-un timp atât de scurt.
Dacă nu mă credeți, intrați pe site-urile de știri din întreaga lume și citiți despre șocul produs de România, o posibilă victimă a războiului hibrid.
- Presa externă e șocată după prezidențiale: Cutremur electoral în România. Un candidat prorus produce cea mai mare surpriză
- Presa de limbă germană, după prezidențialele din România: Prostie sau ingerință? Călin Georgescu, ”nu candidat, ci chemat”
- AFP: Un prorus împotriva unei novice. AP: Peisajul politic românesc este zdruncinat
Cei aflați în spatele lui Călin Georgescu au folosit toate frustrările și nemulțumirile acumulate în societate din 2020 și până acum, promovând un candidat fără partid, dar conectat atât la rețele sociale online, cât și offline, fiind promovat de preoți, călugări, artiști și grupări extremist-legionare.
Mulți oameni acuză jurnaliștii că n-au scris despre Călin Georgescu, despre pericolul reprezentat de acesta, dar el e aici de mulți ani, fiind considerat un exotic reprezentant al Kremlinului, care ba își propunea să devină prim-ministru, ba președinte.
Apărea în preajma campaniilor electorale și intra în curse mai mult pentru a-și face publicitate decât pentru a atinge vreun obiectiv politic.
De ce nu l-a băgat nimeni în seamă pe Călin Georgescu
Nu a fost luat în seamă de institutele de sondare ale opiniei publice, nu l-a „măsurat nimeni”, cum se spune, pentru că evolua în afara intereselor de partid și a sistemului politic din România.
Și brusc, fără nicio alertă, în mai puțin de o lună, de la o susținere nesemnificativă, cuprinsă între 1 și 3%, a ajuns să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale.
Paradoxal, deși a obținut 2,1 milioane de voturi, dintre care 1,8 milioane de la alegătorii aflați în țară, a doua zi după alegeri părea că nimeni nu-l cunoaște, nimeni nu știa cine e.
E ca și cum atât omul politic, cât și cei care l-au votat ar fi trăit pe o altă planetă care, brusc, s-a suprapus peste Terra, iar locuitorii de Pământ au aflat cu surprindere despre existența unei noi lumi și manifestările ei ciudate.
România, o țară nefuncțională
O să se vorbească și o să se scrie mult despre aceste alegeri. Impactul lor asupra societății, asupra modului în care trăim și comunicăm, unul năucitor, care ne-a zdruncinat din temelii.
Dacă în urmă cu câteva zile cineva ar fi pariat că eternul candidat Călin Georgescu va câștiga prima rundă a alegerilor prezidențiale din România, ar fi fost privit cu indulgența rezervată persoanelor excentrice.
Cei care l-au votat, într-adevăr, au exprimat o nemulțumire majoră vizavi de Guvernul României, modul de comportament al președintelui Klaus Iohannis, de alianța politică atipică dintre PSD și PNL făcută împotriva a ceea ce au votat oamenii în 2020, dar sunt sigur că forțe ostile României au exploatat această nemulțumire și au îndreptat-o cu grijă către cel mai rusofil candidat posibil, e vorba de Călin Georgescu.
Semnele unui blocaj instituțional sunt vizibile de cel puțin doi ani. O fractură totală de comunicare între președinte, miniștri, procurori, judecători, servicii de informații și armată. Prăbușirea haotică a lui Iohannis a creat o breșă uriașă în sistemul politic al României.
Liderii europeni aveau cuvinte de laudă la adresa acțiunilor și comportamentului elitei politice, dar acesta era numai o fațadă pentru că nimic nu mai funcționa.
Sclavii rețelelor sociale
Reprezentanții Rusiei și asociații au administrat o lovitură de ciocan prin care au creat o nouă realitate socială, politică și economică, una care arată încă mai degrabă ca un coșmar.
Tot ce știam nu mai e valabil, iar direcția spre care ne îndreptăm e necunoscută.
Nu doar că rețeaua TikTok știe care-ți sunt preocupările și cât timp aloci fiecăreia, dar știe și cum ți se modifică mușchii faciali la câteva secunde ale unui video, dacă ești entuziasmat, revoltat sau întristat.
Mihnea Măruță, jurnalist și autorul cărții Identitatea Virtuală
Cei peste 2 milioane de oameni veniți din cotloanele TikTok-ului, momiți de utilizatori interesați, conturi false și reprezentări tenebroase ale tehnologiilor de comunicare, sunt dovada vie a faptului că lumea se poate schimba de la o zi la alta, într-un mod neașteptat, aparent fără nicio regulă, devenind sclava unui algoritm cunoscut și folosit de câțiva inițiați.
„Circa 9 milioane de cetățeni români folosesc TikTok, iar numărul lor este în creștere. Dintre aceștia, câteva milioane de oameni de toate vârstele (nu știm câte) petrec zilnic ore întregi făcând scrolling pasiv. În cazul copiilor și al tinerilor, acest interval este comparabil cu orele de somn”, a scris Mihnea Măruță, un jurnalist remarcabil și autorul cărții Identitatea Virtuală.
„Pentru ei, TikTok-ul este nu doar prima sursă de informare, ci devine chiar principalul mod de a-și trăi ceea ce numim <viață personală>. Îi știm, îi vedem, suntem noi și ai noștri. Dependența instalată e globală și e manifestă: de fiecare dată când avem câteva secunde, nu mai știm ce să facem altceva decât să deschidem telefonul, în prostrație”, a mai adăugat el într-o postare pe pagina sa de Facebook, la câteva ore după aflarea rezultatului alegerilor.
„E uimitor cum dăruim rețelei timpul unicei noastre vieți, cum am ajuns să înlocuim realitatea cu virtualul, cum ne-am preschimbat în consumatori abulici sau, în cazul <fericit>, în imitatori disciplinați ai unor prostii.”
„E o formă de sclavie pe care nu o prea discutăm, pentru că ar însemna să acceptăm cât suntem de slabi și de alienați.”
Folosind această alienare, forțe interesate au dat o lovitură puternică și neașteptată României.
Misterele evoluțiilor politice spectaculoase
Dacă aveți senzația că e o exagerare, amintiți-vă cum a ajuns AUR partid parlamentar și cum și-au făcut intrarea în scenă George Simion și Diana Șoșoacă. La fel ca Georgescu, peste noapte.
În vara anului 2020, la alegerile locale, AUR era un partid sub 1%, iar câteva luni mai târziu intra în Parlamentul României, obținând 9% din voturile exprimate. O evoluție amețitoare care nu ar fi fost posibilă fără algoritmi și rețele sociale.
Peste 6.3 milioane de români cu drept de vot, poate chiar 7, folosesc non-stop o platformă super-performantă, controlată indirect de o putere nedemocratică.
Dragoș Stanca, ThinkDigital
Un alt caz petrecut în ultimele săptămâni în Moldova, acolo unde au avut loc alegeri prezidențiale și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, prezintă asemănări cu ce s-a întâmplat în România.
Autoritățile de la Chișinău au dus o luptă dură cu reprezentanții Rusiei care au încercat să deturneze parcursul european al Moldovei prin toate metodele - digitale, politice, propagandă, violențe și cumpărări de voturi.
Poliția, SIS, serviciul de informații local, dar și procurori au încercat să oprească fluxurile financiare care veneau dinspre Kremlin pentru cumpărarea de voturi.
Ceea ce s-a întâmplat în România îngrijorează întreaga Europă și arată cât de fragile sunt democrațiile în fața unor acțiuni ostile care folosesc nemulțumirile, de cele mai multe ori justificate, ale oamenilor pentru atingerea unor obiective politice necunoscute.