- Jens Stoltenberg: Ceea ce am văzut în Statele Unite face parte dintr-un model al Chinei, dar și al Rusiei, care își intensifică activitățile de informații și de supraveghere împotriva aliaților NATO.
- În 2019, un expert în aeronautică din China a anunțat că a reușit să lanseze un „dirijabil” la o înălțime de peste 20.000 de metri pe care l-a pilotat de la sol.
- Din reacția Beijingului se observă o nervozitate destul de mare, ceea ce înseamnă că oficialii regimului își puseseră speranțe în capacitățile dirijabilului.
- Fabricarea dirijabilului implică multă inovație. E nevoie de senzori speciali și aparatură care consumă puțină energie.
- Criza balonului a creat o nouă zonă de confruntare între marile puteri, iar apărarea spațiului aerian a devenit o provocare și mai mare.
În ultimele zile, trei obiecte neidentificate au fost doborâte de aviația militară americană. Lipsa informațiilor despre natura acestora a fost punctul de plecare pentru o serie de teorii ale conspirației, multe dintre ele anunțând „venirea extratereștrilor”.
Dar adevărul, în dese rânduri, e mai puțin spectaculos ca imaginația oamenilor, care au fost martori la o importantă operațiune de spionaj a Chinei, care încearcă să strângă informații militare despre SUA și aliații săi.
În data de 28 ianuarie, un balon alb a survolat timp de o săptămână spațiul aerian al SUA, la o înălțime de 20.000 de metri. Pentru comparație, o cursă aeriană de linie poate zbura la o altitudine maximă de 12.800 de metri.
După ce a fost doborât, în data de 4 februarie, deasupra Oceanului Atlantic, experții militari au confirmat bănuielile că balonul era de fabricație chineză, iar Beijingul l-a lansat pentru spionaj.
Episodul a produs o nouă criză între SUA și China, secretarul de Stat american Antony Blinken anulându-și o vizită programată în această țară.
„Ei bine, cred că ceea ce am văzut în Statele Unite face parte dintr-un model al Chinei, dar și al Rusiei, care își intensifică activitățile de informații și de supraveghere împotriva aliaților NATO, pe mai multe platforme. Se vede asta în domeniul cibernetic. Se vede în ce privește sateliți, din ce în ce mai mulți sateliți, și vedem, acum, și o lansarea de baloane”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, în data de 13 februarie, care consideră că și restul obiectelor doborâte de aviația americană au făcut parte din arsenalul de spionaj al Chinei și al Rusiei.
De ce aşa multe obiecte care survolau spațiul aerian american și canadian într-un timp aşa de scurt?
Întrebarea și-au pus-o mai mulți specialiști, iar un răspuns a fost dat de Mellisa Dalton, asistent în secretariatul de apărare al SUA (echivalent cu Ministerul Apărării), care a spus că: „am analizat mai atent spațiul aerian la altitudini înalte, inclusiv prin îmbunătățirea analizei radar, ceea ce poate explica, cel puțin parțial, creșterea numărului de obiecte pe care le-am detectat în ultima săptămână”, a declarat oficialul, citat de New York Times.
Cu patru ani înainte ca balonul chinezesc să declanșeze o polemică majoră în SUA și să pună pe picior de război armata SUA, un expert în aeronautică din China a anunțat că a reușit să lanseze un „dirijabil” la o înălțime de peste 20.000 de metri pe care l-a pilotat de la sol, trimițându-l să navigheze în jurul lumii și să strângă date în urma supravegherii aeriene, se arată într-un articol publicat de New York Times.
La vremea respectivă, puțini l-au luat în serios pe profesorul Wu Zhe, care a declarat pentru o publicație a Partidului Comunist că balonul realizat de echipa sa reprezintă o „piatră de hotar”, iar viziunea este să populeze stratosfera (altitudine 20-50 de kilometri) cu astfel de baloane care să strângă date despre vreme, poluare, dar și informații militare, se mai arată în articolul citat.
China, în impas
Nu se cunoaște momentul în care a început programul de spionaj cu baloane al Chinei, dar e posibil ca dirijabilul ajuns în spațiul aerian al SUA să fie primul de acest gen, lansat într-o misiune reală, nu una de dezvoltare sau testare.
Restul obiectelor descoperite de agenția de apărare aerospațială a SUA (NORAD) să reprezinte o încercare a Chinei de a duce în derizoriu operațiunea, lansând și alte baloane, de diferite forme, dar care nu au fost echipate cu aparatură de interceptare.
Din reacția Beijingului se observă o nervozitate destul de mare, ceea ce înseamnă că oficialii regimului își puseseră speranțe în capacitățile dirijabilului.
Xi Jinping, președintele Chinei, a fost descumpănit de anularea vizitei lui Antony Blinken, care avea ca scop să dezghețe parțial relațiile dintre Washington și Beijing.
China trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.
După proteste și o nouă explozie a cazurilor de Covid, care au produs disfuncționalități în multe companii, regimul comunist se află în impas din cauza retragerii investitorilor occidentali, dar și a sancțiunilor în ce privește transferul de tehnologie impuse de SUA.
China nu poate fi o putere economică fără ca produsele sale să ajungă în Europa și America. Jocul la mai multe capete, operațiunile de spionaj și amenințarea constantă asupra Taiwanului au transformat gigantul asiatic într-un inamic al stabilității globale, obligând SUA și Uniunea Europeană să se distanțeze de Beijing.
NATO, cu radarele pe baloane
Agresiunea Chinei mai înseamnă și o deteriorare accentuată a relațiilor dintre marile puteri, pe fondul războiului declanșat de Vladimir Putin.
Invadarea unui stat independent a produs multă îngrijorare, generând un proces de înarmare și creșterea investițiilor în sistemele de apărare.
„În ce privește muniția, ei bine, e o problemă pe care am început s-o rezolvăm de anul trecut, pentru că am văzut că o cantitate enormă a fost transferată ca sprijin pentru Ucraina, iar singura modalitate de a o furniza era să folosim stocurile noastre existente”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care a vorbit despre necesitatea de a crește producția de muniție la nivelul alianței.
„Dar, bineînțeles, pe termen lung, nu putem continua să facem asta, trebuie să producem mai mult, pentru a putea livra suficientă muniție Ucrainei, dar, în același timp, să ne asigurăm că avem muniția necesară pentru a proteja și apăra toți aliații NATO, fiecare centimetru de teritoriul statelor membre”, a mai adăugat oficialul.
Din reacția Chinei nu se înțelege dacă programul de spionaj cu ajutorul dirijabilelor va fi stopat, dar a ridicat nivelul de alertă la nivelul NATO, care va folosi tehnologia de care dispune pentru a monitoriza spațiul aerian al statelor aliate.
Promițător, scump și complicat de manevrat
În acest context, va fi destul de costisitor pentru China să lanseze baloane asezonate cu tehnologie de interceptare, care pot fi doborâte ușor de aviația americană.
Fabricarea dirijabilului implică multă inovație.
„Am folosit diferite formule de materiale plastice. Avem câteva produse brevetate pe care le utilizăm acum și care sunt mult mai bune decât cele de acum 10 ani. Un alt aspect e modul în care plasticul este îmbinat sau sudat, fiind vorba de un proces special la care am lucrat mult”, a declarat Russ Van Der Werff, vicepreședintele companiei americane Aerostar, care produce baloane asemănătoare cu cel chinezesc pentru monitorizarea vremii, citat de BBC Future.
Inginerul spune că marea problemă sunt senzorii care mobilează aparatul. E nevoie de unii care rezistă la temperaturi extrem de scăzute și proiectați să consume puțină energie.
Der Werff spune că în domeniul aeronautic majoritatea aparatelor de zbor folosesc combustibil convențional, iar senzorii consumă multă energie.
În cazul unui dirijabil, aceștia trebuie să se încarce de la soare și să fie eficienți, a explicat constructorul de baloane.
Autonomia de zbor, înălțimea și suprafața acoperită sunt atuuri importante ale dirijabilelor de ultimă generație, dar fabricarea și manevrarea lor sunt operațiuni complicate și costisitoare.
Criza balonului a creat o nouă zonă de confruntare, iar apărarea spațiului aerian a devenit o provocare și mai mare.
În viitorul apropiat vom afla dacă Xi Jinping are la dispoziție o flotă de baloane sau a folosit unul, de încercare.
