România ar fi trebuit să reacționeze mai ferm după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Întârzierea explicațiilor, în timp ce alte state au avut poziții publice, transmite un semnal de absență a autorităților, spune istoricul Armand Goșu, într-un interviu pentru SpotMedia.ro. „Au francezii date înaintea noastră despre ce se întâmplă pe teritoriul României?”, întreabă acesta.
Problema privește și cooperarea regională: România și Bulgaria „pe Marea Neagră nu se mișcă împreună”, în timp ce statele de pe flancul nordic al NATO și-au construit relații de securitate mult mai solide, afirmă istoricul.
„Au francezii informații la Paris să producă acel comunicat și președintele…”
De ce au putut alte capitale să reacționeze, în timp ce Bucureștiul invoca nevoia de informații suplimentare? Întrebarea pornește de la răspunsul dat de președintele Nicușor Dan când a fost întrebat dacă va avea și România o reacție și când.
„E puțin straniu, pentru că am văzut (…) francezii, Parisul a reacționat cu un comunicat în care a condamnat, moldovenii, Maia Sandu reacționează. Se produc aceste tragedii, până la urmă, în apele teritoriale românești, noi nu avem informații și nu reacționăm, ceea ce e destul de straniu. Nu pune într-o lumină foarte pozitivă autoritățile române.
Adică au francezii informații la Paris să producă acel comunicat și președintele… Dar poate pentru faptul că plecase dimineață la Bruxelles n-a avut timp să citească mapa, nu știu”, spune Armand Goșu.
O reacție întârziată, avertizează Goșu, lasă impresia că statul nu este prezent într-o zonă esențială pentru propria securitate.
„Poate că ar trebui o reacție ceva mai fermă din partea României în aceste cazuri. (…) Asta sugerează că România nu-i prezentă acolo. Litoralul românesc, zona economică liberă a României e un fel de sat fără câini, în care se plimbă cine vrea, cum vrea și face ce vrea. (…) Întrebarea este: au francezii date înaintea noastră despre ce se întâmplă pe teritoriul României? Maia Sandu are date pe ce se întâmplă în apele teritoriale ale României și noi nu avem?”, întreabă istoricul.
„Cu Bulgaria nu prea știe să compună”
În plus, la nivel regional, lipsește o cooperare comparabilă cu aceea construită de statele din nordul Europei. Diferența se vede în felul în care țările își leagă apărarea de parteneriate concrete, explică Armand Goșu.
„Zona nordică, da, vezi balticii, vezi scandinavii, vezi Germania, vezi Polonia, centrul e în Polonia, se mișcă foarte bine, cu Marea Britanie, care are arme nucleare, acolo. România a zis nu Franței la umbrela nucleară, cu Bulgaria nu prea știe să compună, vedem că pe Marea Neagră nu se mișcă împreună”, spune istoricul.
Nici parteneriatul strategic cu Turcia nu a fost dezvoltat suficient, crede Armand Goșu, iar Republica Moldova are ea însăși nevoie de sprijin. În aceste condiții, securitatea României depinde în mod direct de rezistența Ucrainei.
„Cel mai important aliat al României, aliatul de care depinde viitorul României, chiar fără să ne dăm seama, e, de fapt, Ucraina. Depindem de Ucraina: viața noastră, felul în care va evolua România și ce se va întâmpla aici cu generația noastră și a copiilor noștri”, explică Goșu.
Navele vizate în valul de atacuri din octombrie
Atacurile din apropierea României și Bulgariei au afectat nave comerciale cu pavilioane și echipaje diferite. Locul incidentelor contează: unele s-au produs în zonele economice exclusive, altele în interiorul apelor teritoriale.
- 5 octombrie - Royad Mammadov: cargoul care transporta porumb din portul ucrainean Ismail spre Italia a luat foc și s-a scufundat în zona economică exclusivă a României. Autoritățile române au raportat doi morți și 11 marinari salvați.
- 6 octombrie - Alfa Watan și Able: cele două nave au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei. Alfa Watan s-a scufundat, iar echipajul a rămas dispărut. De pe Able, cuprinsă de incendiu, au fost salvați toți cei 18 marinari, doi grav răniți.
- 13 octombrie - Chelsea 3 și HS Dignity: Chelsea 3 a fost avariată în largul Bulgariei. Cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați. HS Dignity s-a scufundat, cinci marinari fiind salvați și 11 dați dispăruți.
- 14–15 octombrie - Yara J și Wine Trader: Yara J a fost lovită în apele teritoriale românești, fără victime în echipaj, și remorcată la Constanța. Wine Trader a fost atacată imediat în afara apelor teritoriale; cinci marinari au fost salvați, iar șapte erau încă dispăruți în bilanțul din 16 octombrie.
NATO a mai raportat, pentru noaptea de 14 spre 15 octombrie, atacuri care au vizat Sea Destiny, în apele românești, și Dania J, aflată în portul ucrainean Ismail, fără să precizeze un bilanț al victimelor pentru aceste două nave.
Cum au reacționat Bulgaria, Turcia, Republica Moldova și Franța
Bulgaria a convocat reuniuni de securitate, a anunțat consultări cu România și Turcia și a chemat-o la discuții pe ambasadoarea Rusiei. Sofia a cerut o anchetă internațională și sprijin NATO pentru supraveghere și apărare. Pe 16 octombrie, ministrul Apărării a confirmat solicitarea de avioane de luptă și sisteme antidrone.
Turcia a cerut atât Rusiei, cât și Ucrainei să oprească atacurile asupra navigației comerciale. Pe 8 octombrie, ministrul de Externe Hakan Fidan a avertizat că Marea Neagră nu trebuie transformată într-un nou front al războiului. Ankara a transmis celor două părți o propunere pentru oprirea atacurilor și protejarea transporturilor de cereale.
Republica Moldova, prin Ministerul de Externe, și-a exprimat pe 13 octombrie solidaritatea cu Bulgaria și a condamnat atacurile asupra navelor comerciale. În mesaj se cere protejarea vieților omenești, securitatea regională și libertatea navigației în Marea Neagră.
Franța a condamnat, într-un comunicat din 13 octombrie, atacurile din largul României și Bulgariei, a cerut un moratoriu asupra loviturilor din Marea Neagră și a reafirmat solidaritatea cu cele două state. „Securitatea lor este prioritatea noastră și trebuie asigurată”, a transmis diplomația franceză.
Sprijinul francez are și o componentă practică: după discuția din 16 octombrie cu Emmanuel Macron, Nicușor Dan a anunțat că Franța s-a oferit să ajute România cu echipamente, până la sosirea celor comandate prin programul SAFE.
La București, pe 15 octombrie, ministrul de Externe Oana Țoiu a afirmat că Rusia poartă responsabilitatea pentru deteriorarea securității navigației și a anunțat coordonarea cu aliații pentru discutarea situației în Consiliul Nord-Atlantic. Pe 16 octombrie, Nicușor Dan a spus că nu poate deocamdată confirma cu aparțin dronele care au lovit navele, dar că Rusia beneficiază de incertitudinea creată pe coridorul comercial folosit de Ucraina.
Ce mai puteți afla din interviul video cu Armand Goșu
Armand Goșu, avertisment pentru România: „Acolo se joacă soarta noastră” (Video)
- De ce pierderea regiunii Odesa ar schimba dramatic securitatea României.
- De ce plecarea lui Trump nu ar readuce automat vechea relație cu America.
- Cum îl folosește Putin pe Trump și ce rol au interesele economice.
- De ce presiunile pentru alegeri îl pot întări pe Zelenski.
- În ce condiții s-ar putea încheia războiul din Ucraina.
- Ce efecte au atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii digitale rusești.
- De ce întrebările fără răspuns despre criza din 2024 afectează România.
Urmărește întreg interviul cu istoricul Armand Goșu pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro. Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcast-uri SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici! (A. N.)
Starlink: Cum influențează compania lui Elon Musk geopolitica
Te temi de diabet? O substanță la care suntem expuși fără să vrem produce schimbări în doar cinci zile
Trump și-a demis purtătoarea de cuvânt, la cinci zile de la instalarea ei în funcție
Întăriri la FCSB: Roș-albaștrii se pot baza pe un nou jucător
