Apa caldă e doar un simptom. Nepotismele, impostura și Puterea care nu vorbește ne ajung pe rând

Apa caldă e doar un simptom. Nepotismele, impostura și Puterea care nu vorbește ne ajung pe rând

După primele săptămâni cu apa caldă rece în Drumul Taberei, vreme în care am încercat să aflu complicatul mers al apei prin țevile orașului și instituțiile responsabile, am făcut prima sesizare cetățenească la Termonergetica. Am primit un număr de înregistrare printr-un email în care mi s-a pus în vedere să nu dau reply, ci să aștept docil un răspuns în temeiul legii.

Răspunsul concret nu a venit, nici apa caldă, decât sporadic, fără vreun anunț și fără să țină prea multe ore.

Veți spune că ăsta e orașul, îi știm cu toții viciile și mai ales administrațiile de căpătuială care au lăsat să se îndese sub ochii lor politicianiști blocuri pe fiecare petic liber.

Astăzi, orașul, despre care călătorii străini scriau că are o lentoare orientală care îl face dacă nu iubit, măcar memorabil afectiv, nu se mai vede din cartierele înghițite de blocuri și mașini alandala. Iată-l în descrierea afectivă a lui Dan C. Mihăilescu, într-unul dintre interviurile noastre:

"Am comparat de multe ori Bucureştii cu o balenă eşuată pe ţărm. Noi acum tot ce facem este o încercare de respiraţie gură la gură, în iluzia că se poate face ceva. Uitaţi-vă la Centrul Istoric: parterul este minunat de viu, străinii sunt într-o exuberanţă formidabilă acolo, adoră locul unde beau bere. De la copertină în sus, totul e inept: balcoanele se descuamează, totul stă să cadă. Acolo este o zonă care este un mort viu.

Deci Bucureştii nu mai sunt, în esenţa lor, ce erau. E drept că nu au fost făcuţi să fie capitală, ci doar un loc de petrecere, un oraş de paradoxuri, un oraş de contraste, cu cât erau mai multe cârciumi, cu atât erau mai multe biserici, cu atât mai multe bordeluri".

Chiar și așa, oamenii își fac locuiri, își pun flori în balcoane, îngrijesc micile parcele din fața scării, care au înflorit în pandemie, când timpul petrecut în trafic le-a rămas oamenilor.

Dar nici așa, administrația nu funcționează. Apa caldă e rece, cu rândul. De câteva săptămâni, a venit rândul mai multor străzi din Drumul Taberei, dar e ceva ieșit din comun aici: șicanarea continuă a cetățenilor de către Termoenergetica.  

Concret, în fiecare zi, compania comunică pe site sau în aplicația pentru telefonul mobil data și ora de la care va începe livrarea apei calde. Atunci când se face ora, termenul este săltat încă un timp. Apoi, iar și iar, până se face noapte, dar chiar și așa, butoanele mai mută o dată termenul.

Arbitrariul este lesne de sesizat: e ca și cum în toiul nopții compania ar lucra pentru cetățeni și binele comun. Nici pomeneală: cum se face dimineață, cum apare un nou termen. Această raportare la binele public și acest comportament de a se eschiva de la responsabilitate sunt sfidătoare și în batjocură. Șicanați zi de zi de o autoritate pe care o plătesc, dar care nu își îndeplinește partea care îi revine din contract, oamenii renunță.

Îndeobște, această strategie de uzare a societății era marca PSD. Dar cum pesedismul ca înțelegere a drepturilor tuturor drept privilegii ale unora e transpartinic, această strategie de uzare a oamenilor este practicată cu succes de la o instituție la alta.

Aceasta este paguba cea mai perfidă făcută nu de PSD, ci de de politicienii care au preluat țara din mâinile regimului Dragnea și au lăsat-o să se erodeze, să se deziluzioneze, să renunțe la așteptări și proiecte colective.

Faptul că nu sunt respectate de către instituții contractele cu cetățenii e o probă directă a calității slabe a democrației românești.

Așa cum au remarcat în anii din urmă mai mulți analiști și istorici străini cu care am făcut interviuri, România nu intră în grupul iliberalilor, nu pentru că la București funcționează liberalismul (în sens clasic, nu partinic), ci pentru că nu există un grup iliberal cu ideologie, de felul lui Viktor Orban, ci doar politicieni mediocri, șarlatani, autarhici, închiși în cercul de putere și refuzând, cum o face chiar președintele, dialogul deschis.

Iar asta e și mai rău, deși uneori răul poate funcționa și în avantaj: Putin, îmi spunea istoricul britanic Roland Clark (interviul va fi publicat joi, pe Spotmedia.ro), nu are cum să atace România, pentru că România nu are drumuri și s-ar înfunda. Iată cum decalajul istoric ne poate folosi, în mod ironic.

Apa caldă care curge rece în Drumul Taberei, despre care Spotmedia.ro a scris pe larg, e doar un simptom. Montarea boilerelor în fiecare apartament bucureștean, așa cum recomandă „off the record” un funcționar sau altul sau chiar bucureștenii care au apucat să-și monteze centrală de apartament (una dintre sursele masive de poluare), nu doar că nu este o soluție, ci este chiar o contra-soluție.

Ori de câte ori este vorba despre o autoritate care nu îşi face treaba, dar încasează bani, discuția trebuie să fie despre competență, sancțiuni și rostul public, nu despre ce pot face oamenii să dubleze statul și să descurce în ciuda lui.

Scriu și aici cele trei întrebări profane, cetățenești, pentru Termoenergetica, fără a intra în complicatele ițe ale consiliilor de administrație și relațiilor de subordare.

  1. Care este termenul real pentru reluarea contractului și furnizarea apei calde în Drumul Taberei?

2. Cine este responsabil de situația creată?

3. Ce sancțiuni au fost date pentru cei care au încălcat astfel contractul și rolul public?

Marți, la capătul a câteva săptămâni fără apă caldă și fără ca Termoenergetica să comunice un termen clar și cauze concrete, primarul Sectorului 6, liberalul Ciprian Ciucu, a avut o discuție cu compania și a dat câteva explicații pe Facebook, primele, după ce la începutul crizei anunțase, tot pe Facebook, că trebuie o piesă care vine, nouzecist, din Germania. Nu e responsabilitatea directă a primarului de sector, dar există aici și o responsabilitate politică.

Astăzi, piesa vine din SUA și a ajuns în Belgia, dar mai durează câteva săptămâni. Mai grav, însă, edilul anunță că există o soluție, dar trebuie cerută:

Nu am atribuții directe în termoficare, dar în calitate de primar al Sectorului 6 am pus mâna pe telefon și am sunat la...

Publicată de Ciprian Ciucu pe Marţi, 17 mai 2022

Incompetența și autarhia autorităților au dus în România la tragedii colosale și pare arbitrară tragerea la sorți, cine și cum va fi sacrificat din cauza unui sistem care îi uzează pe oameni.

Update: Miercuri, după publicarea articolului, Termoenergetica a răspuns petițiilor făcute. Pe scurt, țevile sunt vechi. Eu întrebasem termenul real de soluționare, pentru că una e să oprești apa caldă pentru lucrări de anvergură, la capătul cărora situația normală să fie restaurată și alta e să livrezi apă rece pe post de apă caldă, pentru că atât se poate.