Cum reacționează turiștii din Delta Dunării când li se dau un sac și mănuși să strângă gunoiul - Fotoreportaj

Cum reacționează turiștii din Delta Dunării când li se dau un sac și mănuși să strângă gunoiul - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Fotoreportaj</span>

18 elevi de la 5 licee din Tulcea s-au alăturat, încă din luna iunie, „Patrulei Zero Plastic” – o acțiune de ecologizare a Deltei Dunării pe care o organizează anual, începând din 2020, World Wildlife Fund (WWF).

Pe lângă strâns de pet-uri și alte deșeuri abandonate prin rezervație, elevii le-au și explicat turiștilor cât e de important să lase curat, în urma lor, în Delta.

În plus, au învățat, în premieră, să realizeze documentare despre mediu.

Miercuri dimineață, cu puțin înainte de ora 10:00, două bărci cu motor urcă pe brațul Sfântu Gheorghe, pe lângă Portul Mahmudia.

La bord sunt activiști de la WWF, 7 dintre elevii din Tulcea care au luat parte la „Patrula Zero Plastic”, doi angajați ai Gărzii de Mediu și jurnaliști. Merg cu toții într-o ultimă acțiune de igienizare în Deltă, în acest an.

Denis e unul dintre elevii care participă încă de la începutul verii la acțiunile WWF. E în clasa a XI-a și spune că îi place mult ce face, alături de activiștii de mediu.

„Eu am fost la Olimpiada de Geografie. Și de la profa noastră am aflat despre «Patrula Zero Plastic». Mi s-a părut o idee foarte interesantă și am venit.

Prima oară am avut o întâlnire de două zile pe la sfârșitul lui iunie. Două zile am stat aici. Am vorbit atunci cu cei de la WWF. Am intrat așa, în lumea ecologiei. Am făcut activități de integrare.

Am vorbit despre faună, despre plastic și despre cum dăunează el.

Adevărul este că e foarte mult plastic aruncat în Deltă. A fost ca o trezire la realitate pentru mine. Și nu e doar plastic, sunt și alte deșeuri.

Spre exemplu, noi am strâns 7 saci, în timpul unei patrule, dintre care 4 saci s-au umplut doar cu doze de bere goale, abandonate”, povestește Denis.

(de la stânga la dreapta) Cristi, Denis și Alex, colegi de echipă la Patrula Zero Plastic

Cristi, coechipier al lui Denis, spune că a fost surprins de câtă mizerie lasă turiștii, dar și de cât sunt unii de neserioși.

„Te-ai aștepta să lase pescarii mai multă mizerie decât turiștii, nu? Că pescarii sunt de la țară și sunt needucați! Dar nu-i așa. Da, aruncă într-adevăr și pescarii. Dar pentru că ei se întorc în zonele de pescuit, cred că aruncă mai puțin.

În schimb, am găsit pe malul Dunării saci aruncați în care erau 200 de doze de bere! Le-am numărat. Ce pescar iese cu barca cu 200 de doze de bere după el? Cu siguranță erau de la turiști veniți în Deltă. Sau poate au fost aduse de Dunăre. Dar tot înseamnă că cineva le-a aruncat undeva, lângă apă.

Noi, când mergem în patrulare, le dăm turiștilor kit-uri de ecologizare (un plic în care sunt mănuși de unică folosință și saci din plastic). Ei spun că strâng după ei. Dar dacă stai un pic să te uiți, o să vezi că mulți nu strâng”, spune Cristi.

Cât vorbim, barca trage la malul stâng, nu departe de portul din Mahmudia. Până la fâșia de pădure care se întinde pe mal, se văd câteva zeci de vaci care pasc libere. Pe jos e plin de pet-uri.

Vacile localnicilor din această parte a Mahmudiei pasc printre pet-uri și alte gunoaie, pe malul Dunării

„Ambasadorii”, în patrulă pe malul apei: „Știți cât rău face plasticul? Păi vă spunem noi!”

Activiștii WWF și voluntarii se pregătesc de treabă. Unii și-au pus deja mănușile de unică folosință și au început să umple sacii albaștri aduși pentru igienizare cu pet-uri, doze de bere, șervețele folosite și aruncate aiurea prin iarbă și tot soiul de alte gunoaie.

În plus, caută prin sacii lăsați în urmă de turiști, pentru a selecta plasticul. De obicei, șacalii și vulpile rup sacii în care turiștii aruncă de-a valma resturi de mâncare și plastic. Și toată mizeria se întinde pe zeci sau chiar sute de metri, în jur.

Între timp, alți voluntari se apropie de corturile turiștilor și de la dau kit-uri de curățenie.

Cristina e elevă în clasa a XII-a la Tulcea. E pasionată de biologie și se gândește la o carieră de inginer în industria alimentară. E voluntar la «Patrula Zero Plastic» și face tot ce poate ca să le explice celorlalți ce a învățat ea însăși, în această vară.

Se apropie de cortul unor familii venite tocmai de la Buzău și le întinde kit-urile de curățenie.

„Să le folosiți ca să strângeți plasticul. Știți ce face plasticul, dacă-l abandonăm în natură? Noi suntem voluntari la «Patrula zero plastic» și vă spunem mai multe despre asta, dacă doriți”, spune Cristina.

Uimit că s-a trezit deodată înconjurat de voluntari și jurnaliști, bărbatul din Buzău ia plicul în care sunt ambalate mănuși de unică folosită și un sac menajer. Și spune că va folosi ceea ce a primit. Se uită în jur și recunoaște că e cam murdar pe aici, dar susține că nici el, nici familia și nici prietenii său nu sunt de vină.

Dar ajunge să te uiți nu departe de zona în care au campat ca să dai peste sticle aruncate în iarbă și în care încă mai e suc. Sticla e curată, semn că au fost aruncate recent. Poate de turiștii din Buzău, poate de altcineva. Cine ar mai putea spune?

Am întrebat-o pe Cristina cum îi convinge pe oameni că plasticul aruncat aiurea face rău. Descompunerea unei sticle de plastic ar putea dura și 500 de ani. Și-atunci, ce fel de probleme ne creează plasticul astăzi?

„E o întrebare pe care o pun mai des oamenii mai în vârstă. Când i-am povestit ce fac la «Patrula Zero Plastic», exact același lucru m-a întrebat și bunica mea. Și i-am explicat că da, într-adevăr, plasticul se descompune în sute de ani. Dar între timp, se degradează. Și apare așa-zisul micro-plastic. Sunt particule de plastic foarte mici care ajung în apă și în pământ. Și în cele din urmă, în corpurile noastre. Și ne scurtează viața”, povestește Cristina.

Între timp, un turist din Iași care a primit kit de curățenie și-a lăsat undițele întinse și s-a apucat de treabă. A pus în coș tot plasticul rămas de la cortul lui și-apoi a început să strângă resturile lăsate de alții, prin jur, până s-a umplut sacul.

E semn clar că puterea exemplului funcționează!

Iar activiștii de la WWF și-au propus să pună în valoare tocmai această putere a exemplului, la ediția din acest an a „Patrulei Zero Plastic”. Pe lângă că i-au cooptat la colectarea de deșeuri, activiștii i-au ajutat pe elevii voluntari să devină și „ambasadori Zero Plastic”.

Adică elevii îi conving și pe alții să colecteze plastic. Și apoi, la rândul lor, respectivii pot fi un exemplu pentru alții.

Și tot așa, de la om la om, am putea dobândi educația de care avem nevoie pentru a colecta plasticul corect.

În premieră, în acest an, elevii au învățat să facă montaje video cu imaginile pe care le-au filmat în timpul patrulelor. Și la final, după ultima ieșire de igienizare, au prezentat scurte documentare pe care le-au realizat, pe durata verii.

Își vor putea folosi aceste aptitudini și pe viitor pentru a le arăta celorlați, într-un format atractiv, orice probleme de mediu întâlnesc.

Mizeria din Delta Dunării rămâne o problemă. Cum să ajutăm fiecare

Voluntariatul ajută. Miercuri dimineața, în nici 2 ore, activiștii WWF și elevii voluntari au umplut aproape 20 de saci cu pet-uri și doze de bere aruncate prin iarbă.

Dar această zona - ca și multe altele similare din Deltă - tot sufocată de gunoi a rămas. De vină sunt și localnicii, dar și turiștii. În plus, parte dintre gunoaie sunt aduse de apele Dunării, din amonte.

Cineva ar trebui să facă, în permanență, curățenie, aproape la fel riguros ca într-un oraș. Problema este că nu toate terenurile au același administrator. Unele sunt ale Romsilva, altele ale primăriilor sau Consiliului Județean. Proprietarii se supun regulilor stabilite de Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, în cea mai mare parte a teritoriului Deltei.

Există în Tulcea o firmă numită JT Group, cu care parte dintre instituții au contract de salubrizare. Dar suficientă curățenie e evident că încă nu se face.

Dragoș Bâlea - coordonatorul programelor WWF din Delta Dunării - spune că parte din sistem ar trebui regândit.

„Acum, camparea e ilegală în Deltă. Și am trecut chiar în această dimineață pe lângă câteva corturi... În mod normal, neinvaziv, ar trebui găsită o soluție ca autoritatea locală - primăria sau oricine e proprietarul terenului - să ofere niște condiții. Niște coșuri unde să se poată aduna gunoiul”, spune Dragoș Bâlea.

În plus, pentru fiecare porțiune din Delta accesibilă pescarilor locali sau turiștilor, ar trebui să existe un contract de salubrizare. Și cineva ar trebui să și curețe, într-adevăr. Ușor de zis, greu de făcut.

Problema este că instituțiile se înțeleg greu unele cu celelalte. Așa că până când vor găsi ele o soluție speranța pentru o Delta curată rămâne la noi.

Cu cât folosim mai puțin plastic și îl vom colecta cu mai mare atenție, vom fi de mai mare ajutor. Ambasadori „Zero Plastic” putem deveni cu toții, începând chiar de azi!

Toate fotografiile pentru acest articol au fost realizate de Alexandru Nistor


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇