Munții Făgăraș din sudul României găzduiesc una dintre puținele păduri seculare primare rămase în Europa.
Aceste păduri sunt încă neatinse de activitatea umană și adăpostesc o varietate bogată de copaci, de la stejarii rezistenți la căldură de la poalele munților până la pădurile de conifere din zonele montane înalte.
Beneficiile pădurilor
În această zonă protejată încă virgină, cercetătorii sprijiniți financiar de UE lucrează alături de comunitățile locale și de World Wildlife Fund pentru a sprijini administrarea eficientă a pădurilor.
„Pădurile ne oferă o mulțime de beneficii și riscăm să pierdem aceste beneficii”, spune dr. Sorin Cheval, cercetător-șef în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie din România. Cheval coordonează o inițiativă finanțată de UE cu durata de patru ani și denumită OptFor-EU, care a început în 2023 și se va derula până în 2027.
Inițiativa reunește experți din Austria, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Spania, România și Regatul Unit. Obiectivul echipei de cercetare este să se asigure că deciziile de administrare a pădurilor din Europa țin cont de rolul-cheie al pădurilor în protejarea mediului și în contrabalansarea unora dintre efectele schimbărilor climatice.
Captarea naturală a carbonului
Pădurile acoperă 43 % din teritoriul UE și se numără printre cele mai valoroase bunuri naturale ale Europei, având un rol crucial în captarea carbonului, reglarea ecosistemelor și protejarea biodiversității.
Pe lângă frumusețea lor, acestea acționează și ca niște puternice absorbante de carbon, absorbind CO₂ din atmosferă și ajutând astfel la combaterea schimbărilor climatice.
Potrivit lui Cheval, acesta este motivul pentru care echipa OptFor-EU se concentrează nu numai asupra modului în care schimbările climatice afectează pădurile, ci și asupra modului în care acestea din urmă pot fi cel mai bine utilizate pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice.
„Pădurile pot supraviețui fără oameni, dar noi nu putem supraviețui fără păduri”, spune dr. Francesca Giannetti. Aceasta este cercetător specializat în silvicultură și teledetecție și afiliat Universității din Florența și lucrează cu Cheval în cadrul proiectului OptFor-EU.
Cercetarea lui Giannetti se axează pe aplicarea tehnologiilor de teledetecție 3D în silvicultura de precizie. Teledetecția este utilizată pentru cartografierea creșterii pădurilor și evaluarea modului în care pădurile urbane contribuie la reducerea poluării aerului.
Integrarea tehnologiilor inovatoare în administrarea pădurilor va ajuta la o mai bună fundamentare a procesului decizional atunci când vine vorba de protejarea acestor peisaje naturale prețioase.
Păduri sub presiune
Potrivit lui Gianetti, există multe provocări pe care administratorii de păduri trebuie să le aibă în vedere în fiecare zi. Aceștia trebuie să se asigure că este produs suficient lemn, preocupându-se totodată de eroziune, dezastrele naturale și lipsa de apă. În același timp, trebuie să țină seama de impactul schimbărilor climatice.
Aceste provocări sunt agravate de faptul că pădurile cresc și se schimbă în decursul a zeci de ani.
„În administrarea pădurilor, nu lucrăm cu ani sau cu luni, ca în agricultură. Trebuie să gândim cu 80 până la 100 de ani în viitor”, spune Giannetti. De aceea, avem nevoie de un sistem care să susțină administrarea pădurilor acum, astfel încât să putem lua decizii mai bune pentru viitor, adaugă aceasta.
Împreună cu administratorii de păduri și alte părți interesate, cercetătorii OptFor-EU dezvoltă un sistem de sprijin decizional care va fi pus gratuit la dispoziția celor implicați în administrarea pădurilor. Scopul este de a-i ajuta să ia cele mai bine fundamentate decizii.
Sprijinirea administratorilor de păduri
Administrarea adecvată este esențială în acest sens, spune dr. Alessio Collalti, cercetător principal în cadrul Consiliului Național al Cercetării din Italia, specializat în ecologia pădurilor, ciclurile carbonului și azotului și modelarea vegetației.
„În ultimii ani, am descoperit că administrarea are un impact mult mai mare asupra ecosistemelor forestiere decât schimbările climatice în sine”, spune Collalti.
„Avem nevoie de sisteme de administrare optime și adaptate pentru a îmbunătăți reziliența pădurilor”, spune acesta, cu referire la capacitatea pădurilor de a face față provocărilor și de a redeveni sănătoase după o perturbare gravă, cum ar fi seceta sau furtunile.
Sistemul de sprijin OptFor-EU va include produse, servicii și orientări gata de utilizat, aliniate obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice, Pactului verde european și noii Strategii a UE pentru păduri pentru 2030.
Consolidarea rezilienței pentru un viitor verde
Datele utilizate pentru dezvoltarea sistemului vor fi extrase din opt studii de caz desfășurate într-o mare varietate de zone împădurite din Europa. Acestea variază de la pădurile seminaturale străvechi din Wytham Woods (Regatul Unit) până la pădurile de pin care produc rășină din Extremadura (Spania).
Sunt incluse, de asemenea, rezervațiile naturale recunoscute din munții Florentini din Italia, Parcul Național Čepkeliai – Dzūkija din Lituania și pădurile protejate din Austria, Germania și Norvegia.
„Realizăm cele opt studii de caz pentru a acoperi toate tipurile de păduri. Este pentru prima dată când există o astfel de imagine de ansamblu la nivelul UE”, spune Deborah Hemming, cercetător în cadrul proiectului OptFor-EU care lucrează la Met Office – serviciul meteorologic național din Regatul Unit.
În România, dr. Nicu Constantin Tudose, inginer silvic și director de stațiune în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, este un contribuitor-cheie la studiul de caz românesc al proiectului OptFor-EU.
„Pădurile seculare, definite ca ecosisteme care au evoluat pe perioade îndelungate fără perturbări antropice sau naturale semnificative, sunt extrem de rare în Europa”, spune acesta.
Din păcate, potrivit lui Tudose, chiar și aceste zone străvechi suferă în zilele noastre din cauza frecvenței și intensității tot mai mari a evenimentelor climatice extreme, în special a secetelor prelungite. Este un motiv de îngrijorare pentru administratorii de păduri din Europa.
„În studiul nostru, 95 % dintre administratorii de păduri intervievați de echipa OptFor-EU au identificat această problemă ca principal motiv de îngrijorare”, spune Tudose.
Acest lucru arată că este nevoie urgent de intervenții țintite pentru a sprijini reziliența pădurilor.
„Trebuie să ajutăm administratorii de păduri să înțeleagă mai clar interacțiunile dintre climă și ecosistemele forestiere pe termen lung”, mai spune acesta.
Articol scris de Michaela Nesvarova
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
- OptFor-EU
- Site-ul proiectului OptFor-EU
- Noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030
- Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030
- Comisia lansează sistemul de informații EUDR
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.