Suprafețele de pădure s-au extins în ultimele decenii pe continent, dar există discrepanțe mari între țările UE.
Pădurile sunt în declin la nivel mondial. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite estimează că aproximativ 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene, a dispărut între anii 1990 și 2020.
Vestea bună e că Europa a reușit să schimbe această tendință în ultimele decenii. Conform datelor Eurostat, 39% din teritoriul UE e acoperit de păduri, comparativ cu 31% la nivel modial. E o creștere cu 10% față de situația din 1990 - altfel spus, Europa a împădurit de atunci o suprafață cât Ungaria și Slovacia la un loc, notează Euronews.
Există, însă, câteva diferențe semnificative între suprafețele de pădure ale țărilor UE. Doar cinci state membre au peste jumătate din teritoriu acoperit cu păduri:
- Finlanda - 66%
- Suedia - 63%
- Slovenia - 61%
- Estonia - 54%
- Letonia - 53%
Și există câteva țări în care pădurile acoperă mai puțin de 20% din teritoriu:
- Danmarca - 15%
- Irlanda - 11%
- Olanda - 10%
- Malta - 1%
România are 29% din teritoriu acoperit de păduri, ceea ce indică o stagnare față de situația din 2020, când suprafața împădurită era aceeași. Ar putea fi o veste bună, după deceniile în care s-a defrișat foarte mult, rămâne de văzut dacă această tendință poate fi îmbunătățită în următorii ani.
Bulgaria stă mai bine (36% față de 35% în 2020), iar Grecia, țară care se confruntă în fiecare an cu incendii extinse de pădure, ne depășește cu puțin (30%, la fel ca în 2020). Ungaria are 22% din suprafață ocupată de pădure, la fel ca în urmă cu trei ani.
Unul dintre motivele acestor discrepanțe între suprafața de păduri din țările UE este profitabilitatea. "Dacă vă uitați la locuri precum Olanda sau Danemarca, au o suprafață mică de păduri, dar au și o utilizare mai eficientă a terenului. Uitați-vă doar la cât de multă hrană este produsă în Olanda și dacă transformă teren mai valoros pentru agricultură în pădure, atunci vor avea de fapt mai puține venituri", a explicat Dr. Marcus Lindner, cercetător la European Forest Institute.
Alte explicații țin de condițiile naturale și de istorie. Potrivit guvernului danez, doar 2-3% din suprafața țării era împădurită în anii 1800, după secole de defrișări necontrolate pentru agricultură.
Cum s-au extins pădurile în Europa
Trebuie remarcat că în timp ce acoperirea pădurilor din UE a crescut, blocul comunitar a contribuit la defrișări în alte părți. Astfel, consumul din Uniunea Europeană reprezintă aproape 10% din cauza defrișării globale.
La începutul acestui an, Paramentul European a trecut la acțiune pentru a schimba această situație și a stabilit prin vot ca o gamă largă de produse care ajung pe piața UE să fie admise doar dacă nu sunt rezultatul defrișării.
Dezvoltarea pădurilor europene are loc de mai multe decenii. Dr. Lindner crede că în timp ce în unele țări precum Irlanda s-a extins producția de lemn, în altele cea mai mare parte a împăduririlor a fost de fapt rezultatul abandonării unor terenuri.
"Multe asemenea suprafețe erau de obicei folosite pentru pășunat și pentru agricultură mai puțin intensivă. Când n-au mai fost viabile economic, terenul a fost abandonat și apoi s-a transformat din nou în pădure", a explicat cercetătorul.
Pericolele sunt tot mai grave
În pofida tendinței de extindere, pădurile se confruntă cu amenințarea vremii extreme, a incendiilor și infestărilor cu dăunători. Incendiile de vegetație devastează în fiecare vară suprafețe imense, mai ales în țările mediteraneene, iar 2022 a fost al doilea cel mai intens an din acest punct de vedere.
Flăcările au făcut ravagii și anul acesta: peste 180.000 de hectare din teritoriul UE au fost mistuite de flăcări în 2023, cu 29% mai mult decât media din ultimii 20 de ani. În Grecia, zonele afectate au depășit cu 83% această medie, potrivit Euronews.
Aceste perturbări sunt agravate de schimbarea climei, arată un studiu publicat în luna august. Temperaturile foarte ridicate din timpul verii, în combinație cu perioadele tot mai lungi și mai severe de secetă, favorizează apariția și răspândirea focului.
Aceleași condiții favorizează și răspândirea dăunătorilor care infestează și distrug copacii.
Cercetătorii au recomandat crearea unui sistem pan-european de monitorizare și de raportare a incendiilor de pădure. Iar Uniunea Europeană și-a dublat încă de anul trecut flota aeriană de rezervă, ca să se pregătească pentru incendiile din această vară și intenționează să cumpere 12 avioane de stingere a incendiilor. Acestea vor fi deținute de șase state cu risc ridicat de incendii de vegetație, unde, de altfel, vor fi staționate: Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania.
Pădurile joacă un rol esențial în combaterea poluării și a degradării mediului. Acești "plămâni verzi" ai planetei curăță cantități uriașe de dioxid de carbon, reduc riscul producerii dezastrelor naturale (inundații, alunecări de teren), contribuie la îmbunătățirea calității aerului și mențin temperatura scăzută la nivelul solului. În plus, oferă unele dintre cele mai frumoase peisaje.