După incendiile de proporții care au afectat sudul Europei, Bruxelles-ul vrea să investească în achiziționarea a 12 avioane de stingere a incendiilor.
Peste 180.000 de hectare din teritoriul UE au fost mistuite de flăcări anul acesta, cu 29% mai mult decât media din ultimii 20 de ani. În Grecia, zonele afectate au depășit cu 83% această medie, notează Euronews.
Sezonul incendiilor a devastat zone extinse din Grecia în această vară, când doar în Rodos a fost pârjolită în luna iulie 15% din suprafața insulei, iar UE a trimis 11 avioane și elicoptere pentru stingerea flăcărilor, aproape jumătate din flota aeriană de care dispune blocul european.
UE și-a dublat încă de anul trecut flota aeriană de rezervă, ca să se pregătească pentru incendiile din această vară și, cu toate acestea, intervențiile au fost extrem de dificile.
În aceste condiții, comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Janez Lenarcic,, se așteaptă ca statele membre să comande separat încă 12 avioane noi pentru stingerea incendiilor. Acesta a anunțat că producătorul De Havilland Canada a acceptat să relanseze producția emblematicului aparat Canadair, dacă UE plasează comenzile.
Achiziția celor 12 avioane dorite va fi finanțată integral de UE. Aparatele vor fi deținute de șase state cu risc ridicat de incendii de vegetație, unde, de altfel, vor fi staționate: Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania.
Cele șase state membre vor asigura piloții, în timp ce UE va finanța restul echipelor necesare pentru mentenanță și intervenții.
Prețul unui avion începe de la 30 de milioane de euro. În plus, aparatele nu vor fi disponibile până în vara anului 2027 - UE va trebui să se descurce până atunci cu ce are, astfel că această flotă aeriană reprezintă un pariu pentru viitor.
O analiză publicată de Euronews arată ce poate face acest avion și cât de important este pentru strategia europeană de luptă împotriva incendiilor de pădure.
UE s-a trezit târziu
Canadair face parte dintr-o familie unică și restrânsă de aparate pentru stingerea incendiilor. I se spune „Super Scooper" („Super polonicul"), întrucât nu trebuie să se întoarcă la o bază pentru a-și umple din nou rezervoarele cu apă. În schimb, avionul coboară pe un luciu de apă, își umple rezervoarele prin orificii de admisie, înainte de a decola din nou.
Aeronava uriașă poate lua la bord 5.455 de litri de apă în doar 12 secunde, aruncând încărcătura asupra flăcărilor, înainte de a-și reumple rezervoarele și a relua procesul.
Faptul că poate prelua apa fără să revină la bază îl face un instrument foarte eficient contra incendiilor din zonele izolate - se câștigă timp prețios, iar „atacul" asupra focului este prompt.
Punctele forte ale avionului sunt evidente. Însă există și câteva probleme.
Din păcate, Comisia Europeană s-a trezit cam târziu: avionul a ieșit din producție în 2015, iar De Havilland Canada trebuie să proiecteze și să construiască o nouă generație de Canadair, modelul DHC-515.
Pe măsură ce intensitatea și durata incendiilor de vegetație din Europa continuă să crească, la fel se întâmplă și cu avioanele de intervenție. Conceperea și producerea avioanelor este rareori un proces rapid, iar din această cauză primele livrări se vor face în cel mai bun caz în 2027, nu în 2025, cum sperau oficialii UE.
Ce pot face bombardierele cu apă
Cheia ținerii sub control a incendiilor de pădure este atacarea cat mai devreme, subliniază Dan Reese, fostul șef al operațiunilor tactice aeriene de la Departamentul de silvicultură și protecție împotriva incendiilor din California.
Reese, care acum conduce propriul său grup de consultanță internațională specializat pe incendii de pădure, spune că lipsa intervenției aeriene în faza incipientă a incendiilor duce la un cerc vicios în care avioanele pot fi supraforțate și tot mai ineficiente.
„Dacă nu atacăm corespunzător flăcările mai mici la început, când intervenția aeriană este cel mai eficientă (…), atunci aceste flăcări devin mai mari. Cu cât devin mai mari, cu atât mai multe resurse absorb. Cu cât incendiile mari absorb mai multe resurse, cu atât mai epuizate sunt acestea pentru atacurile inițiale de succes asupra noilor incendii", a explicat el.
Bombardierele cu apă sunt rareori capabile să stingă singure un incendiu. În schimb, sunt folosite pentru a-i ajuta pe pompierii de la sol prin suprimarea și încetinirea incendiilor, oferind timp prețios pentru a întâmpina adecvat flăcările.
Când soarele apune, avionul e inutil
În ciuda profilului lor impresionant, avioanele Canadair au câteva limite. Ca mai toate mijloacele aeriene de intervenție, nu pot opera în zonele cu fum dens, cu vânt puternic sau în timpul nopții.
Deși nici avioanele care aruncă materiale ignifuge nu pot opera noaptea, încărcătura pe care acestea o lasă în timpul zilei poate ajuta la încetinirea flăcărilor și ținerea lor sub control. În schimb, avioanele cu apă n-au acest avantaj - odată aruncată, apa se evaporă repede din cauza căldurii, astfel că sunt necesare zboruri repetate.
Când soarele apune, avioanele Canadair devin practic inutile. Și cum aviația e foarte utilă la începutul unui incendiu, așteptarea răsăritului nu reprezintă cea mai bună opțiune - incendiul se extinde, iar avionul a pierdut momentul optim.
În plus, avionul are nevoie de surse de apă (râuri, lacuri, iazuri) pentru reumplerea rezervoarelor. Intervențiile în zone continentale în lunile secetoase de vară poate complica acest aspect.
Nici costul acestui plan nu poate fi trecut cu vederea. Noul design al avionului Canadair și costurile de producție ar putea împinge cheltuiala la peste 720 de milioane de euro pentru 24 de noi aparate.
Comisiei îi vor rămâne mai puțini bani în buget pentru alte tipuri de aeronave de intervenție, dar nici nu are de ales, întrucât o companie privată nu începe producția unui nou avion fără o comandă serioasă.
UE pariază pe un viitor fierbinte
Pe termen lung, pariul UE pentru lărgirea flotei aeriene de intervenție nu pare deplasat. Potrivit Centrului Comun de Resurse al UE (JRC), „se estimează că numărul zilelor din an cu pericol ridicat de incendii extreme de pădure va crește aproape peste tot în Europa odată cu încălzirea globală, ca urmare a temperaturilor mai mari și a creșterii perioadelor de secetă".
Cum sezonul incendiilor tinde să debuteze mai devreme și să dureze mai mult, nevoia de capacități de intervenție aeriană va crește. Iar schimbarea climatică poate face ca și țările nordice să se confrunte cu incendii severe de vegetație.
T.D.