După 200 de ani de absenţă, 28 de zimbri s-au adaptat perfect în sălbăticie, la mediul natural din Munţii Făgăraş

După 200 de ani de absenţă, 28 de zimbri s-au adaptat perfect în sălbăticie, la mediul natural din Munţii Făgăraş

Organizaţia Conservation Carpathia anunţă că 28 de zimbri s-au adaptat în sălbăticie, la mediul natural din Munţii Făgăraş, la trei ani de la începutul programului de reintroducere a acestor animale în zonă.

Publicitate

Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Conservation Carpathia, la aproape trei ani de la debut, programul de reintroducere a zimbrilor în munţii Făgăraş este un real succes, cu 28 de exemplare aflate în libertate. Iniţiat la finalul anului 2019, proiectul de reintroducere a speciei celui mai mare mamifer din Europa (Bison bonasus) a înregistrat rezultatele aşteptate. O dovadă a adaptării la condiţiile de mediu sunt cei trei viţei sănătoşi care însoţesc turmele.

Publicitate

"Misiunea de a reface de la zero populaţia de zimbri în zona Munţilor Făgăraş a început cu eliberarea a 8 exemplare aduse din Germania şi Polonia. Ulterior am adus din Suedia, Marea Britanie şi din rezervaţiile Vama Buzăului şi Vânători Neamţ. Iniţial animalele au fost găzduite în ţarcurile de carantină şi de aclimatizare, iar din primăvara anului 2020 se bucură de habitatul natural propice din Munţii Făgăraş. Un criteriu important în selecţia exemplarelor îl reprezintă analiza pedigreeului, pentru a evita apariţia fenomenului de consangvinizare", a declarat Adrian Aldea, biolog, manager faună în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

FOTO: Calin Serban
FOTO: Călin Șerban

Considerat de experţi cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul este o specie-cheie pentru menţinerea zonelor cu natură sălbatică şi a peisajului mozaicat. În trecut, el ocupa vestul, centrul şi sud-vestul Europei şi reprezenta un simbol al puterii. Cauzele care au dus la diminuarea populaţiei sunt exploatările forestiere, vânarea excesivă, braconajul, competiţia cu animalele domestice şi distrugerea habitatelor naturale.

Conform sursei citate, "cu mare efort", România a redevenit după 2012 una din cele 9 ţări europene în care zimbri trăiesc în zone sălbatice. Din 2020 acest lucru a devenit realitate şi în Munţii Făgăraş.

"Dispărut şi din zona Carpaţilor româneşti, acum mai bine de 200 de ani, din cauza vânătorii excesive, zimbrul a fost reintrodus cu succes în alte câteva zone din ţară, specia adaptându-se bine în libertate în Parcul Natural Vânători Neamţ, la Armeniş (Caraş-Severin) sau în judeţul Hunedoara", arată ONG-ul.

Ţinta finală a proiectului de reintroducere în Munţii Făgăraş este eliberarea a 75 de exemplare, până la jumătatea anului 2024. Pe măsură ce prezenţa zimbrilor va fi constantă în ecosistem, schimbările de mediu vor fi şi ele mult mai vizibile: fauna va fi reintregită, iar poienile vor fi menţinute prin păşunatul lor.

Potrivit sursei citate, zimbrul are o influenţă benefică asupra naturii. Acesta produce multiple beneficii habitatului şi, în aceeaşi măsură, este iubit şi preţuit de oameni, fiind un animal paşnic. Mamifer cu o puternică prezenţă în folclorul şi în istoria românilor, el reprezintă şi un potenţial economic, prin rolul pe care îl are în dezvoltarea turistică a zonelor adiacente sau de dezvoltare a unui brand local pentru anumite produse.

"În semn de mândrie locală pentru reintroducerea speciei, autorităţile din comuna Lereşti, comunitate aflată la poalele Făgăraşilor, au decis ca echipa locală de fotbal să poarte zimbrul pe echipamentul de competiţie", a declarat Marian Toader, primarul comunei Lereşti, Argeş.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇