Biologul marin Adrian Bâlbă a declarat vineri că distrugerea barajului de la Nova Kahovka reprezintă un risc pentru Marea Neagră, în sensul că în următoarele săptămâni un aflux foarte mare de apă dulce va ajunge în mare şi astfel va scădea foarte mult salinitatea.
„În ceea ce priveşte riscurile pentru Marea Neagră, există un risc hidric la un moment dat, în următoarele săptămâni, printr-un aflux foarte mare de apă dulce, care va scădea foarte mult salinitatea şi pe fondul încălzirii – Marea Neagră acum este mai caldă decât de obicei, sunt 20-21 de grade, ceea ce la început de iunie nu prea era atât de cald”, a afirmat Adrian Bâlbă, la Prima News.
El a mai declarat că la vărsarea Niprului în Marea Neagră s-ar putea monta o barieră antipoluantă.
„Zona aceea, care a ajuns să fie foarte industrializată, este în acelaşi timp un paradis deltaic. Nipru are o deltă în zona terminală a fluviului, undeva mai jos de acel baraj, aproape de vărsarea în Marea Neagră. Vărsarea în Marea Neagră este simplă, nedeltaică, acolo s-ar putea pune o barieră de substanţe cu rol absortiv pentru eventualii poluanţii, mai ales cei care flotează, cum este uleiul.
Aţi văzut imagini cu peşti care au ajuns în zone de unde apa s-a retras şi au rămas pe uscat.
Toate animalele care acolo cuibăreau în această perioadă, păsări şi mamiferele care erau la reproducere, sunt acum afectate de situaţia existentă, iar lacul de acumulare anterior barajului, care dacă scade cu zece metri înseamnă şi o retragere a marginilor acestuia, bineînţeles şi o retragere dincolo de centrală, asta înseamnă să lăsăm canalul nord-crimean fără apă, va ajunge fără apă în următoarele zile, iar acest canal este cel care asigură 85% din apa Crimeii şi nu doar a Crimeii, ci toată zona de stepă.
Sudul Ucrainei este o zonă de stepă, o zonă foarte uscată şi alte resurse de apă nu există. Ăsta e şi motivul pentru care în anii '70 s-a făcut acest canal important, care aduce apă şi pentru irigaţii, dar şi pentru uz industrial şi casnic pentru Crimeea”, a explicat Adrian Bâlbă.
Pericolul uriaș e la cea mai mare centrală nucleară a Europei
Pe de altă parte, decanul Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Alexandru Dimache, consideră că barajul de la Nova Kahovka nu este unul cu anvergură mare şi nici breşa făcută nu este una majoră.
Situația însă devine periculoasă dacă nu vor mai putea fi răcite reactoarele de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară a Europei.
„A inundat acele mii de hectare, estimările erau undeva la 600 de kilometri pătraţi ieri şi evident terenuri submersate, cu gospodării distruse.
Din fericire, nu vorbim de un baraj cu anvergură mare. Nici breşa făcută nu a fost una majoră.
Dacă am fi fost confruntaţi cu situaţia unui baraj care avea undeva la 120 – 170 de metri înălţime, atunci unda de inundaţie produsă ar fi fost mult mai violentă şi atunci efectele ar fi fost cu totul altele.
Dacă trecem la centrală, lucrurile se schimbă. Dacă vom ajunge în situaţia extremă în care nu vor mai putea răci reactoarele, vom ajunge la o catastrofă.
Dar acest lucru este greu de anticipat şi de estimat, dar şi greu de crezut, pentru că nici ruşii nu ar fi interesaţi să facă inutilizabile cel puţin câteva sute de kilometri pătraţi, dacă nu mii de kilometri pătraţi, pentru o perioadă de zeci de ani sau sute de ani”, a menţionat Alexandru Dimache.