Ca să lase impresia că ține pasul cu alte state membre UE, România a promis, din 2021, că se va transforma într-un rai al transportului verde.
Și chiar a făcut câteva progrese. Dar numai în anumite privințe. Și oricum destul de mici, în comparație cu angajamentele.
Iar timpul se scurge repede. Termenele limită se apropie. Și în curând va fi nevoie să ne confruntăm cu realitatea: am promis multe și am făcut foarte puține.
Am discutat pe larg subiectul cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu experți în domeniul Energiei și cu actori din piața auto și financiară.
Guvernul României și-a luat angajamentul de a investi în infrastructură, cu scopul de a reduce emisiile de dioxid de carbon, în cadrul „Pregătiți pentru 55”. Acesta este planul UE pentru a reduce cu 55% emisiile, în spațiului comunitar, până în 2030 (o etapă în drumul spre atingerea neutralității climatice, în 2050).
Printre angajamentele României: să avem, la fiecare 60 de kilometri de drum principal, o stație de încărcare a automobilelor electrice.
E adevărat că, în anii din urmă, numărul de stații a crescut rapid, în România. Spre exemplu, de la circa 1.500 în 2022, numărul stațiilor a crescut la peste 2.200, în 2023.
Dar tot mai avem multe de amplasat ca să fie una la 60 km, pe autostrăzi și drumuri naționale. Mai ales că multe dintre stațiile existente sunt concentrate în zonele metropolitane aglomerate.
Pe lângă obligația din „Pregătiți pentru 55”, în PNRR, avem un jalon potrivit căruia ar trebui să ajungem la 30.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice până în 2026.
Or – cu toată creșterea spectaculoasă de până acum a numărului de stații – e foarte greu de crezut că se vor putea instala de aproape 14 ori câte sunt acum, în următorii ani!
România va rata aceste ținte. Dar măcar a făcut niște progrese.
Mașinile electrice și hibride continuă să aibă piață, în România.
Inițial, a contat că Guvernul - prin programul Rabla Plus - oferea o primă de 10.000 de euro pentru cumpărarea unei mașini electrice. Această reducere oferită de stat reprezenta o parte importantă din prețul unor modele.
Când Ministerul Mediului a înjumătățit brusc prima, în 2024, vânzările de mașini electrice au scăzut. În luna iulie a acestui an, per total, aceste vânzări erau cu 59% mai mici comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor centralizate de lektri.co pe care le puteți găsi aici.
Dar interesul românilor pentru mașini electrice nu a dispărut. Oamenii au continua să cumpere. Cele mai vândute modele au rămas: Spring creat de Dacia și Model 3 și Model Y de la Tesla.
În primăvara acestui an, numărul de mașini electrice înmatriculare în țara noastră ajunsese la 45.248 (deci circa 2,5% din totalul celor peste 1,8 milioane de autoturisme înmatriculate în țară).
În plus, mai există peste 180.000 de autoturisme hibride (circa 10% din întregul parc de autoturisme).
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, în cadrul dezbaterii „Mobilitatea Viitorului” că, în următorii ani, procentul de mașini electrice va crește consistent.
„Până în 2030 anticipăm că 8,2% dintre autoturisme vor fi electrice, iar 7,5% vor fi hibride plug-in, ceea ce sigur că înseamnă o schimbare semnificativă în parcul auto național, un parc îmbătrânit, așa cum știm, un parc în care a des să apelăm la importuri de mașini vechi. Categoric creșterea ponderii de vehicule electrice și hibride ne va ajuta să avem o mobilitate mai bună, dar și un aer mai curat”, a declarat Sebastian Burduja.
Mobilitatea cu hidrogen e inexistentă
Comparativ, mobilitatea cu hidrogen bate pasul pe loc.
Tehnologia există deja. În sensul că există modele de mașini electrice care pot fi alimentate cu hidrogen. Spre exemplu: modelul Mirai fabricat de Toyota, Nexo de la Hyundai și Clarity de la Honda.
Problema este că sunt mai scumpe decât modelele alimentate cu carburanți fosili. În plus, nu se vând în România și din cauză că proprietarii n-ar avea unde să le alimenteze cu hidrogen.
Ne-am asumat prin „Pregătiți pentru 55” să facem cel puțin o stație de hidrogen la 200 km de drum principal, până în 2030.
E adevărat că mai sunt încă 6 ani până la termenul limită. Dar până acum nu s-a făcut nicio investiție. Doar o serie de test-drive-uri demonstrative organizate de mediul academic.
În rest, continuăm să ne învârtim în cerc: nici măcar românii care își permit mașini cu hidrogen (cu prețuri de circa 40.000 - 60.000 euro) nu și le cumpără, din cauză că nu au unde să le încarce.
Iar autoritățile nu se grăbesc să instaleze stații de hidrogen de circa 2 milioane de euro bucata, din cauză că nu circulă mașini care să aibă nevoie de așa ceva.
Centrale în porturile navale și aeroporturi? Niciun plan
Conform angajamentelor din „Pregătiți pentru 55”, în următorii 6 ani, fiecare port naval ar trebui să aibă propria centrală electrică pentru producție de curent.
Energia obținută ar urma să fie folosită pentru a alimenta navele andocate. În acest fel, nu va fi nevoie de transport de curent pe distanțe mari.
Nu am identificat, până la acest moment, planuri ale vreunui minister sau ale vreunei autorități portuare pentru crearea de centrale electrice.
Toate aeroporturile ar trebui, de asemenea, să aibă curent cu care să alimenteze atât avioanele conectate la terminal (din 2025 încolo), cât și pe celelalte, care nu sunt conectate la terminal (din 2030 încolo).
În acest moment, marile aeroporturi din România pot alimenta la terminal, dar alimentarea navelor neconectate – prin generatoare externe mobile - este, încă, deficitară în multe dintre ele.
Cum să prindem valul biocombustibililor
Utilizarea biocombustibililor - adică a carburanților din plante sau deșeuri alimentare și vegetale - este o măsură care să contribuie la diminuarea emisiilor de carbon ale mașinilor.
În România, existența unui procent de biocombustibil în carburanții fosili - adică în benzină și motorină - este obligatorie de la 1 iunie 2023.
Problema - a explicat expertul Dumitru Chisăliță, în cadrul dezbaterii „Viitorul Mobilității” - este că țara noastră nu are capacitatea să își producă întreaga cantitate pe care o consumă. Asta, în condițiile în care ținta este să creștem gradul de utilizare.
„La nivel internațional se vorbește de încă o creștere a cantităților de biocombustibili din prima generație, deci obținuți din culturi agricole.
Bioetanolul (care se adaugă în benzină - n.red.), în general, în Europa, este produs din porumb, grâu și sfeclă de zahăr. Iar biodiselul, din rapiță, ulei de soia și ulei de palmier.
Dar se dorește ca aceștia, la un moment dat, să își reducă ponderea. Și să apelăm la cei din a 2- a generație, obținuți din reziduuri alimentare. Cum ar fi uleiul uzat pe care noi îl aruncăm.
Iar dacă vorbim despre combustibili din a 3-a generație, aceștia ar urma să se obțină din micro alge și prin tehnici de biologie moleculară. Astfel încât culturile să nu mai ocupe suprafețe care ar putea fi utilizate la cultivarea hranei, așa cum se întâmplă acum cu biocombustiblii de generație 1.
Toate aceste elemente sunt foarte importante, iar România este foarte mult rămasă în urmă la acest capitol.
În situația în care nu reușim să recuperăm, ne vom confrunta cu 2 probleme:
- vom figura, în continuare, ca o țară care nu și-a îndeplinit obiectivele, cu eventuale repercusiuni
- dacă nu ținem pasul și nu dezvoltăm capacități de producție, capacități de transformare, de stocare și colectare ș.a.m.d. există riscul să fim nevoiți să achiziționăm aceste produse de la alți producători, la prețuri mai mari. Deja, dacă mergem astăzi să luăm biodiesel din import, prețul este undeva de cel puțin trei ori mai mare decât prețul motorinei”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Potrivit obligațiilor pe care le-am asumat prin „Pregătiți pentru 55”, până în 2025, 2% din carburantul folosit pentru avioane trebuia să fie bio. Iar procentul urma să crească la 28% până în 2050, se arată în „Piața Energiei” apărută sub semnătura lui Dumitru Chisăliță.
Până la acest moment, nu s-a investit nimic în acest proces de adopție nici în aviație, nici în transportul maritim (unde, de asemenea, avem ținte de îndeplinit).
Pentru mai multe detalii despre ce face Guvernul și ce fac companiile în privința „înverzirii” transportului, află urmărind integral dezbaterea Mobilitatea Viitorului, organizată de Spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă (AEI):