Experții salută acordul pentru înființarea unui fond pentru pierderi și daune, dar avertizează că nu-i suficient: marile economii trebuie să reducă mai mult emisiile de carbon, altfel vom plăti cu toții lipsa de acțiune.
Acordul încheiat duminică dimineață, la Sharm el-Sheikh, după negocieri epuizante care au durat 40 de ore peste termenul limită stabilit, are meritul de a le oferi pentru prima oară țărilor sărace un sprijin financiar pentru pierderile provocate de condițiile climatice extreme.
Statele bogate vor crea un fond de salvare și reconstrucție a zonelor vulnerabile la dezastrele climatice, o cerere care a rămas nerezolvată timp de 30 de ani.
Rezultatul a fost, însă, considerat un eșec al eforturilor de reducere a dioxidului de carbon, după ce țările producătoare de petrol și cu emisii mari au subminat angajamentele cheie ce vizau gazele cu efect de seră și eliminarea treptată a combustibililor fosili, notează The Guardian.
"Lumea rămâne în pragul catastrofei climatice. Progresul făcut este prea mic. Suntem în fața unei lumi cu energie curată, dar numai dacă liderii G20 își îndeplinesc responsabilitățile, se țin de cuvânt și își întăresc voința. Sarcina le revine lor", a spus fostul președinte al Irlandei Mary Robinson, lidera Grupului Elders, format din foști șefi de state, și de două ori emisar ONU pentru climă.
Și António Guterres, secretarul general al ONU, a avertizat: "Planeta încă se află în sala de urgență. Trebuie să reducem drastic emisiile de carbon acum - iar aceasta este problema la care acest COP nu a abordat-o. Lumea tot are nevoie de un salt uriaș al ambiției climatice."
Nu se știe cine, cum și cât plătește
Nemulțumirile au fost provocate de lobby-ul țărilor producătoare de petrol care au zădărnicit încercările de a înăspri prevederile acordului. "Influența industriei de combustibili fosili s-a simțit (…) Textul nu face nicio mențiune la eliminarea combustibililor fosili și are puține referințe la ținta de 1,5 grade Celsius", acuză Laurence Tubiana, unul dintre arhitecții acordului pentru climă de la Paris, din 2015, actualmente director executiv al Fundației Europene pentru Climă.
Ea dă vina pe țara gazdă a conferinței, Egipt, pentru că le-a permis alianțelor sale regionale să altereze decizia finală, acuzație pe care responsabilii de la Cairo o resping. Iar anul viitor va fi mai complicat, întrucât COP se va ține în Dubai, fieful unuia dintre cei mai mari producători de petrol din lume, Emiratele Arabe Unite.
"Președinția egipteană a produs un text care protejează clar producătorii de petrol, statele petroliere și industriile combustibililor fosili", a afirmat Tubiana, avertizând că această tendință nu trebuie să continue anul viitor.
În urma discuțiilor de la COP27, aproape 200 de țări au acceptat crearea, anul viitor, a unui acord pentru pierderi și daune provocate infrastructurii fizice și sociale a țărilor afectate de vremea extremă. Însă nu s-a stabilit cât are fiecare țară de plătit și pe ce bază, iar multe decizii importante au fost amânate.
Nici Uniunea Europeană nu are motive să fie mulțumită. Un obiectiv esențial al UE la negocieri a fost să se asigure că statele considerate dezvoltate în 1992, care nu aveau obligația de a reduce emisiile de carbon sau de a finanța fondul pentru sprijinirea altor țări, vor fi considerate bune de plată. Aceste state includ China, Rusia, Arabia Saudită și alte state din Golf. Acordul final prevede că ele pot contribui în mod voluntar.
Și reprezentanții Marii Britanii au o listă de reproșuri: mai multe obligații pe care Londra le promova au fost înlăturate din acordul final, la insistențele Arabiei Saudite și ale altor state producătoare de petrol. Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii de la The Guardian, China, Rusia și Brazilia au jucat și ele un rol în subminarea unor aspecte.
Printre acestea se număra stabilirea până în 2025 a unui obiectiv pentru emisiile de carbon, în linie cu limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, pragul de siguranță care a fost punctul central al Pactului Climatic de la Glasgow semnat în 2021 la Cop26.
Deși textul final include angajamentul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade, limbajul folosit este considerat slab, fără autoritate, iar acordul nu marchează un progres față de COP26.
Un obiectiv care "abia se mai ține în viață"
După încheierea conferinței, tot ce i-a mai rămas lui Alok Sharma, președintele ediției de anul trecut, demis din funcția de ministru de premierul britanic Rishi Sunak, a fost să-și verse furia în declarațiile de presă.
"Cei care am venit în Egipt ca să menținem 1,5C valabil și să respectăm ceea ce fiecare dintre noi am convenit la Glasgow au fost nevoiți să lupte fără încetare pentru a păstra linia. A trebuit să luptăm pentru a construi pe una dintre realizările cheie ale Glasgow, apelul către părți să-și revizuiască și să-și consolideze planurile naționale privind emisiile", a spus el.
Anul trecut, la Glasgow, angajamentul de a renunța la folosirea cărbunelui a fost scos în ultimul moment din acord de către China și India, mișcare care i-a umplut ochii de lacrimi lui Sharma. La COP27, el a încercat să impună eliminarea tuturor combustibililor fosili, dar a pierdut lupta în rundele finale de discuții. Tot ce a obținut a fost o repetare a angajamentului de la Glasgow de reducere, nu de eliminare, a folosirii cărbunelui.
Sharma a enumerat lista eșecurilor de la COP27: "Plafonarea emisiilor înainte de 2025, fiindcă știința ne spune că e necesară. Nu-i în text. Continuarea clară a reducerii treptei cărbunelui. Nu-i în text. Angajamentul de a renunța la toți combustibilii fosili. Nu-i în text. Iar textul pe energie a fost slăbit în ultimele minute (…)", s-a plâns el.
"Am spus la Glasgow că pulsul obiectivului de 1,5 grade era slab. Din păcate, rămâne pe respirație artificială", a conchis Sharma metaforic.
În final, responsabilitatea va fi a tuturor, subliniază Meena Raman, de la Third World Network, consultant pentru mai multe țări în curs de dezvoltare - dacă UE și Alok Sharma sunt dezamăgiți că eliminarea combustibililor fosili nu este prevăzută în textul final, atunci să impună acest obiectiv în propriile politici de mediu, arată ea.
"Nu-i suficient să stea în galerie, ci să acționeze, dacă vor cu adevărat să salveze planeta și să nu se ascundă în spatele țintelor din 2050 de emisii zero care vor nimici bugetul de carbon rămas pentru 1,5 grade Celsius", a punctat experta.