Condițiile de trai în multe părți ale planetei devin extreme. Oamenii vor fi nevoiți să plece în alte zone pentru a supraviețui.
În următorii 50 de ani, temperaturile ridicate și umiditatea intensă vor face imposibilă viața în anumite regiuni ale Terrei. Părăsind zonele tropicale, coastele și fostele terenuri arabile, populații imense vor porni în căutarea altor locuri în care să trăiască. Iar atunci fiecare dintre noi se va afla printre acești oameni sau printre cei care îi vor primi, preconizează revista Time.
Vestea bună este că încă e loc pentru toată lumea pe Pământ. Vestea proastă, însă, este că nu va exista un colț al planetei care să nu fie afectat de încălzirea climei - evenimente meteo extreme apar deja în toată lumea. Totuși, unele locuri se vor adapta mai ușor la aceste schimbări.
Scenariile avansate de cercetători arată că oamenii vor fi nevoiți să plece din regiunile de la ecuator, de pe cele de coastă, insule (care se vor micșora) și cele aride. Pădurile vor fi evitate din cauza riscului de incendii. Populațiile se vor muta în regiunile de uscat, în jurul lacurilor, în zonele înalte și la latitudini nordice.
Cea mai mare parte a teritoriilor spre care se vor îndrepta oamenii pentru a supraviețui se află în nord. Deasupra paralelei 45, care trece prin Michigan (SUA), Franța, Croația, Mongolia și Xinjiang în China, de exemplu, se va afla paradisul în plină expansiune al secolului XXI, cu o temperatură medie de 13 grade Celsius.
Principalele zone în care oamenii vor migra în viitor
- zonele de uscat din America de Nord, precum regiunea Marilor Lacuri din Canada și SUA, întrucât întinderile vaste de apă vor menține temperatura propice pentru dezvoltare.
- orașele americane din Upper Midwest, inclusiv Minneapolis și Madison.
- Buffalo (statul New York), Toronto, Ottawa (Canada).
- Alaska. Insula Kodiak are cel mai mic risc de evenimente climatice din SUA, iar topirea gheții va face din Canada una dintre cele mai atractive destinații.
- Zonele nordice din Groenlada, Islanda, țările scandinave, Rusia, SUA și Canada în care se topește gheața. Potrivit estimărilor, Groenlanda va avea păduri până în 2100, iar pământul rămas după topirea gheții va putea fi folosit pentru construirea unor orașe noi.
- Scoția, Irlanda, Estonia și regiunile înalte cu multă apă, precum Carcassonne, în Franța, care este înconjurată de râuri.
- Patagonia, insula australiană Tasmania și Noua Zeelandă și, posibil, zonele eliberate de gheață de pe coasta vestică a Antarcticii.
- În alte colțuri ale Pâmântului, oamenii se vor așeza în lanțurile montane, precum Munții Stâncoși din America de Nord și Alpii, în Europa. În SUA, orașele Boulder și Denver, ambele situate la peste 1.600 de metri altitudine, atrag deja migranți.
- Ljubljana, capitala Sloveniei, este un alt loc alpin cu un sistem acvifer favorabil agriculturii.
Cele mai bune temperaturi pentru agricultură și celelalte activități sunt cuprinse între 11 și 15 grade Celsius, conform unui studiu din 2020.
Cercetările arată că, în funcție de scenariile de creștere a populației și a încălzirii climei, 1-3 miliarde de oameni vor ajunge să trăiască în afara condițiilor de climă care au favorizat dezvoltarea omenirii în ultimii 6.000 de ani. Dacă nu ar migra, ar avea de înfruntat temperaturi medii precum cele din Sahara.
Această migrație a început deja pe zone întinse din America Latină, Africa și Asia, unde agricultura și alte activități rurale au devenit imposibile. Numărul migranților s-a dublat în ultimul deceniu și tot ce mai putem face e să ne pregătim pentru o lume cu o climă mai caldă.
Până în anul 2100, Pământul va arăta cu totul altfel, așa că va trebui să ne adaptăm hrana, energia și infrastructura la schimbarea climatică și demografică provocată de miliarde de oameni care vor porni în căutarea unui alt cămin.