Cel mai important subiect despre care nu se vorbește în România

bogdan.barbu
Activist de mediu
Bogdan Barbu este soț, tată, IT-ist și activist. Activist de mediu. Este vicepreședinte al Federației pentru Mediu Curat și al Asociației Grupul de Mediu. Principala lui preocupare (unii ar spune obsesie) în direcția asta ține de aerul curat. Consideră că mediul este cea mai mare problemă despre care nu se vorbește în România, iar asta afectează viețile oamenilor și chiar și viitorul economiei. Vrea să schimbe asta.

Peste 10 sau 20 de ani puțină lume va ține minte că un premier obtuz ghidat de un președinte dezamăgitor a fost demis de Parlament. De fapt, cel mai probabil e că doar o mică parte a populației îi va reține măcar numele. Dar lumea va resimți fără să știe efectele lipsei de decizie a acestui guvern și a multor altora dintr-un domeniu esențial, poate cel mai important al secolului XXI.

Alții nu fac asemenea greșeli. Cele mai importante alegeri de pe continentul european au luat sfârșit. Nu sunt cele din Rusia, acolo unde alegerile sunt fără alegere, vorbim despre cele din Germania. Mulți susțin că, dată fiind importanța Germaniei în Uniunea Europeană, scrutinul pentru Parlamentul german este pe locul doi ca importanță în clasamentul alegerilor democratice, după cel din America.

Dacă ar fi să vă întreb care a fost cea mai importantă temă pentru alegătorii de la aceste alegeri, puțini români ar ghici. Cei mai mulți ar considera că este pandemia de COVID-19 sau ceva legat de evoluția puternicei economii germane ori de locurile de muncă. Deși pandemia a fost o preocupare pentru 30% dintre germanii care au mers la urne, e abia pe locul al doilea.

Pe primul loc, tema numărul 1 pentru 43% dintre cei care au ales Parlamentul de la Berlin a fost referitoare la schimbările climatice și mediu, conform unui sondaj ZDF. Germanii se gândesc la subiectul în cauză și în afara alegerilor, 61% arătându-se îngrijorați de efectele schimbărilor climatice în general.

Cum e în România?

Am urmărit cu atenție atât temele de campanie din alegerile locale și parlamentare de anul trecut, cât și congresele recent încheiate ale principalelor partide din abia destrămata coaliție de guvernare, plus congresul de anul trecut al celui mai mare partid din România.

Tema mediului, în general, aproape lipsește.

Avem, dacă vreți, bucăți din ea, atunci când se discută despre despăduriri și despre deșeuri, dar chiar și acestea sunt tratate ca subiecte de categoria a doua.

Când sunt totuși luate în considerare, asta se întâmplă pentru a apăsa pedala unor sentimente de mândrie (ne pierdem pădurile, devenim groapa de gunoi a Europei), nu pentru că ar exista o consțiință ecologică puternică în societatea românească.

Nici chiar faptul că multe dintre aglomerările urbane au mari probleme cu poluarea cu pulberi nocive nu pare să preocupe atât de mult, surprinzător dacă ținem seama că aceasta afectează în general partea mai educată a societății.

Cel mai important subiect de mediu (din timpurile moderne, nu doar din perioada asta), vorbim aici de încălzirea globală, practic nu este pe agenda publică românească, deși studiile arată că ne îndreptăm spre o situație care va crea dificultăți majore vieții pe Pământ, așa cum o știm.

Nu vom dispărea ca specie, dar efectele vor fi dure dacă nu luăm, în ceasul al 12-lea, măsurile potrivite.

Cei mai mulți români nu leagă încălzirea globală de fenomene precum valurile de căldură, modificarea vizibilă a anotimpurilor (țineți minte că iarna era iarnă acum 35 de ani?), inundațiile sau deșertificările care își arată colții chiar și la noi – dacă fenomenul Sahara Olteniei vă spune ceva.

Guvernanții nu abordează nici ei problema așa cum ar trebui, adică la nivel de prioritate națională.

A doua față a monedei este că lupta cu încălzirea globală, despăduririle, poluarea industrială, inundațiile, afectarea agriculturii și așa mai departe implică bani și efecte serioase asupra economiei și societății.

Uniunea Europeană a lansat Pactul Ecologic European, un program vast, cu 1.000 de miliarde de euro mobilizaţi în următorii 10 ani, dar mai ales cu sute de reglementări și obligații ce vor trebui implementate.

Subiectul lipsește cu desăvârșire de pe agenda publică. Dacă îmi puteți spune care au fost largile consultări pe tema asta organizate de ultimele două guverne (spun ultimele două pentru că pe vremea lor a apărut), care sunt primele măsuri luate și mai ales cine se ocupă de acest subiect în Guvernul României, aș fi mai mult decât fericit să aflu.

Din păcate, această oportunitate dar și provocare lipsește cu desăvârșire dintre marile preocupări ale guvernanților.

Noul guvern ar trebui să ia măsuri mai serioase în această direcție. Să nu ne trezim cu și mai multe inundații, secete, despăduriri, poluare, pentru ca apoi să credem că a fost vina vreunei divinități sau să vorbim în termeni generali despre un stat care a eșuat.

Concluzionând, tema mediului și a schimbărilor climatice ar trebui să fie sus de tot pe agenda viitorului guvern. Sunt mai mult decât pesimist la acest capitol.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇