Capitala României este sufocată de construcţii, de mizerie, de lipsa de verdeaţă, iar specialiştii recomandă, printre altele, reinventarea mobilităţii urbane, precum şi dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, reiese din datele cuprinse în Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti, lansat marţi în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Conform documentului, elaborat de către expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti, Capitala a devenit un oraş sufocat de construcţii, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităţilor turistice şi economice, pentru sectorul serviciilor şi pentru investitori, reducerea atractivităţii şi a calităţii vieţii pentru propriii lui cetăţeni.
"Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale", se menţionează în raport.
Pe acest segment, realizatorul cercetării recomandă o mai bună organizare şi planificare a spaţiului construit.
O altă problemă identificată în raportul de specialitate se referă la numărul foarte mare de autovehicule din Bucureşti şi mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, "concomitent cu absenţa unor spaţii de parcare adecvate".
În viziunea specialiştilor, toate acestea "duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spaţiilor verzi, degradarea trotuarelor şi a spaţiilor de circulaţie personală".
În acest sens, direcţia de acţiune recomandată este reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor.
Potrivit sursei citate, Bucureştiul este un oraş sufocat de mizerie.
"Problema este atât de complexă încât începe de la managementul deşeurilor şi ajunge până la mizeria din spaţiile publice: clădiri şi terenuri abandonate, murdărirea spaţiilor verzi şi a apelor, intervenţia foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Oraşul este aproape imposibil să fie curăţat", se menţionează în document.
Ca soluţie pentru autorităţi este propusă dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, care să coreleze acţiuni şi actori interesaţi, astfel încât să permită o intervenţie concertată pentru curăţenia publică.
Puține spații verzi și neîngrijite
Raportul de specialitate notează, totodată, că Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă şi deconectat de la natură, "ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport".
"Bucureştiul are puţine spaţii verzi, neîngrijite şi adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legislaţia din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii.
Chiar şi atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreţinere ale spaţiilor verzi sunt mult mai mari decât în oraşele din vestul Europei. Zonele periferice ale oraşului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidenţiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spaţii verzi", sunt de părere experţii.
Pentru a contracara această problemă, se propun:
- valorificarea potenţialului existent - zone umede, parcuri, spaţii verzi printre blocuri, Dâmboviţa, copacii de pe străzi -,
- preluarea unor modele de succes din străinătate,
- impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcţii rezidenţiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.
Capitala se sufocă din cauza poluării
La capitolul calitatea aerului, cercetarea relevă faptul că Bucureştiul este un oraş care se sufocă, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii.
"Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană.
Sistemele de monitorizare existente - atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă - arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii", se menţionează în document.
Specialiştii recomandă, în acest context, ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorităţi, societatea civilă, companii şi cetăţeni, pornind de la înţelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă.