România lansează un recensământ fără precedent al urşilor din Carpaţi, ceea ce ar putea face din aceştia o ţintă uşoară, se tem organizaţiile neguvernamentale, în timp ce controversele legate de prezenţa invazivă a urşilor sunt în toi, informează vineri France Presse.
În lunile următoare, ”400 de experţi şi voluntari vor merge pe teren pentru a preleva mostre” de fecale şi păr pentru analize ADN, a declarat pentru AFP ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Scopul acestui proiect "de o amploare fără precedent", finanţat de Bruxelles cu 11 milioane de euro, este de a "evalua mărimea populaţiei de urşi".
Potrivit estimărilor din anii 1990, pădurile seculare ale ţării adăpostesc aproximativ 6.000 de urşi bruni, cel mai mare număr din Europa (cu excepţia Rusiei).
Dar autorităţile consideră că acest număr este subestimat, având în vedere afluxul exemplarelor care caută hrană în satele din Transilvania.
Furia este în creştere din cauza numărului tot mai mare de atacuri, care au fost în jur de 100 în ultimii trei ani.
La sfârşitul lunii iulie, un cioban a fost grav rănit, în timp ce un al doilea cioban, care reuşise să scape, a fost găsit mort la 300 de metri distanţă, cu urme de muşcături şi gheare. Până în prezent, au fost înregistrate doar urmele lăsate de urşi în zăpadă sau noroi.
Bază de date
Colectarea excrementelor şi a părului va permite crearea unei baze de date, în care fiecare probă va fi stocată cu un cod de bare, potrivit ministrului.
Robin Rigg, preşedintele Slovak Wildlife Society, cunoaşte această procedură, pe care a folosit-o pentru a număra lupii.
Ea poate oferi o mulţime de informaţii, a declarat expertul irlandez pentru AFP, cum ar fi sexul animalului sau eventualele legături de înrudire cu alte exemplare.
Important este să se cerceteze amănunţit şi "să se colecteze de trei ori mai multe eşantioane decât numărul estimat de animale", a subliniat Djuro Huber, profesor la Universitatea din Zagreb (Croaţia).
Activiștii se tem de vânătoare
Fără a pune sub semnul întrebării utilitatea proiectului, care include şi crearea primului sanctuar public pentru urşi, activiştii pentru drepturile animalelor se tem că acesta ar putea deschide calea pentru reluarea vânătorii, dacă se va dovedi că există "prea multe" exemplare.
Cristian Papp, un oficial al World Wildlife Fund (WWF), solicită "transparenţă în colectarea şi interpretarea datelor".
Un decret recent provoacă deja îngrijorare: în încercarea de a linişti populaţia, guvernul, care până acum era singurul care putea autoriza uciderea urşilor de la caz la caz, a decis să acorde autorităţilor locale dreptul de a decide asupra vieţii sau morţii unui urs agresiv.
Vânătoarea sportivă, care atrăgea pasionaţi din întreaga lume în căutarea unui "trofeu", a fost interzisă din 2016 pentru a proteja specia, chiar dacă ONG-urile denunţă uneori încălcări, cum ar fi cazul unui prinţ din Liechtenstein acuzat că a ucis în martie "cel mai mare" urs românesc, numit Arthur.
„Se pregătește un masacru”
Sub pretextul periculozităţii lor, se pregăteşte un masacru al acestor animale adesea înfometate, victime ale defrişărilor, ale reducerii şi distrugerii habitatului lor şi ale unei încercări de demonizare a lor de către organizaţii de vânători", a declarat Fundaţia Brigitte Bardot ca răspuns la noul decret.
''Aceste acuzaţii sunt nefondate", a declarat Tanczos. ''Un urs nu va fi împuşcat decât în situaţii critice, dacă pune în pericol viaţa oamenilor", a spus el, iar "relocarea" departe de aşezări este preferată.
Pentru Marton-Csaba Bacs, primarul satului Bixad, din judeţul Covasna, "situaţia a devenit nesustenabilă". În fiecare zi, urşii devastează livezile, atacă oile şi au intrat chiar şi în curtea clinicii", s-a plâns el pentru AFP.
În judeţul vecin Harghita, aceştia au fost văzuţi pe un peron de cale ferată sau chiar în bucătăria unui restaurant, potrivit jandarmilor, care au fost chemaţi de 12 ori într-un singur weekend, luna trecută, pentru a îndepărta urşii care se plimbau în zonele turistice.
''Suntem în gura ursului aici, sătenii sunt speriaţi", a spus Bacs.
''Relaţia dintre om şi urs s-a deteriorat", a deplâns ministrul. ''Dacă statul nu intervine, oamenii disperaţi pot recurge la soluţii ilegale''.
Citește și:
