Știrile contrafăcute, care sunt mai mult decât minciuni sau proastă documentare, sunt un adevărat pericol la adresa democrației, iar presa care practică jurnalismul, și nu propaganda, are în față o misiune mult mai perfidă: să demonteze fake news-ul și să ajungă cu știrea reală la segmentele de public captiv.
Ambasada Germaniei la București a organizat, miercuri, în colaborare cu Deutsche Welle și Goethe-Institut, o conferință mass-media pe tema combaterii dezinformării și fake news. Fenomene despre care s-a vorbit în contextul imixtiunii Rusiei în alegerile din diferite state occidentale, dar care în contextul războiului din Ucraina au devenit tot mai puternice, antrenând consecințe grave.
"Libertatea presei trebuie să fie protejată, acest lucru a permis societăților libere să existe", a spus în deschiderea discuțiilor dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la București.
Fake news-ul nu e totuna cu știrea falsă, a atras atenția jurnalistul Marian Voicu, în dezbaterea moderată de Emilia Șercan: este nevoie de intenție, buget și ideologie, pentru a putea construi fake news-ul care ajunge să inflameze și să polarizeze grupurile/societățile care sunt vizate.
În România, a remarcat el, s-a putut observa o mutare a celor care promovau agenda antivaccinistă la o agendă care promovează narativele lui Putin, prin teza pacifistă, unele narative fiind comune: de la teza suveranistă la cea a degradării culturii naționale în UE.
Roman Goncharenko, redactor Deutsche Welle pentru Rusia, Ucraina și Europa de Est, a contextualizat narativele dezvoltate de Kremlin din 24 februarie încoace: astfel, războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a început, de fapt, odată cu Crimeea și Donbas. De atunci e vorba despre un război, iar faptul că retorica lui Putin a reușit să facă Occidentul să nu-l numească astfel trebuie, astăzi, admis.
Dar ce facem cu fake news-urile, care, odată ce sunt rostogolite și declinate în presă și în social media, ajung la zone de public unde demontarea lor ulterioară nu mai are ecou? În principiu, a fost concluzia, aici e nevoie de stat și de educație.
Dacă însă fake news-urile grotești sunt puse pe seama pseudo-presei, sunt și cazuri, cum este "A fost sau nu Elon Musk în România?", care sunt - sau devin - opera redacțiilor de presă mainstream. A fost sau nu o capcană? Există o miză în avansarea acestei știri false, care să o transforme în fake news?
Putem vorbi despre o decredibilizare a presei, deși au fost redacții care nu s-au grăbit să dea o știre, până la urmă, neconfirmată, dar nici infirmată răspicat, până în ultimul moment?
Cazul "Elon Musk" a țintit tocmai dezideratul presei care se ocupă cu jurnalismul de a fi alternativa la fake news, or, în sine, acest rezultat, și fără a fi pus în operă de Moscova, servește în cele din urmă mizei acesteia de a pune la îndoială autoritatea și adevărul.