Fact-checking-ul săptămânii: Postări alarmiste ce susțin că „ni se pregătește intrarea în război”, bazate pe informații neconfirmate despre aprovizionarea NATO cu rații militare inscripționate în limba română

Context

În spațiul online românesc s-a propagat recent un val de informații eronate, promovate pe un ton alarmist, ce anunță o iminentă „intrare în război” a României. Contextul acestei dezinformări este cel al recentului acord bilateral de securitate dintre România și Ucraina, semnat prin președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski la Washington la data de 10 iulie 2024.

Una dintre „probele” prezentate în sprijinul afirmației că se pregătește intrarea României în război este cea referitoare la descoperirea unor rații militare de mâncare gata pregătită (Meals, Ready-to-Eat sau MREs) care ar fi fabricate în Germania de către NATO și destinate militarilor români. Dovada în acest sens ar fi că pe pachetele de hrană este scris în limba română.

ADVERTISING

Aceste postări au apărut inițial pe un grup de Facebook numit „Vrem pace, nu război!” al cărui fundal de pe pagina Facebook conține anumite mesaje împotriva acordului bilateral cu Ucraina și poate fi văzut mai jos:

Care sunt faptele?

In primul rând, nu există o confirmare oficială ca informațiile despre rațiile NATO produse în fabrica din Germania pentru trupele românești ar fi autentice.

Într-o postare din 28 martie de pe pagina oficială de Facebook a MApN, se prezintă video o demonstrație cu un militar român utilizându-și rația militară (MRE). În comentariile oficiale ulterioare la aceeași postare se specifică următoarele: „MRE sunt gândite ca mese complete iar pachetul din imagini este proiect propriu al Armatei României, cu 5 variante de meniu. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data livrării.” MApN confirmă astfel faptul că armata română are variante proprii de rații militare în mod constant. Aprovizionarea armatei cu aceste rezerve de hrană nu presupune în mod necesar utilizarea lor doar în condiții de război. Există o varietate de exerciții și aplicații militare în care aceste rații sunt utilizate.

ADVERTISING

Dovada că aceste rații militare inscripționate în limba română nu sunt ținute secret și nu sunt parte a unui plan secret, este și faptul că un astfel de pachet apare într-o altă postare a unei instituții militare românești (Brigada 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu”) într-un Reel de pe pagina lor oficială de Facebook.

În al doilea rând, acordul semnat la Washington nu obligă România la intervenție armată în Ucraina. Experta in securitate Iulia Joja a declarat pentru adevarul.ro că „aceste tratate bilaterale încheiate de România și alte 22 de state cu Ucraina sunt pilonii unui pod către calitatea de membru al NATO. Deoarece nu s-au găsit înțelegerea sau voința politică suficientă pentru a promite Ucrainei o dată la care să adere, pentru că există anumite state care se opun integrării Ucrainei în NATO în condițiile actuale de război, se oferă aceste tratate bilaterale numite garanții de securitate”. Potrivit expertei, „nu trebuie să înțelegem aceste acorduri sau tratate bilaterale drept un angajament al țărilor precum România de a interveni militar în sprijinul Ucrainei. Nu ne obligă să trimitem militari în Ucraina”.

Narațiuni alimentate de astfel de conținuturi false/ înșelătoare:

ADVERTISING

„România este împinsă de către aliații NATO într-un război ce nu o privește.”

„UE și NATO doresc cu orice preț intrarea în război.”

„UE și NATO doresc cu orice preț prelungirea conflictului armat din Ucraina.”

Evaluarea noastră: Conținuturi eronate, alarmiste

Informațiile despre rațiile militare pentru NATO având etichete în limba română și care ar fi produse într-o fabrica din Germania nu au fost confirmate. În plus, existența unor astfel de rații inscripționate în limba română nu anunță iminenta intrare a României în război, pusă la cale printr-un „plan secret” al UE sau al NATO.

Disclaimer!

Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau pur și simplu false, nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.