Un experiment medical derulat în China a marcat un pas important în domeniul xenotransplantării (procesul prin care organe, țesuturi sau celule sunt transplantate de la o specie la alta).
Pentru prima dată, un plămân provenit de la un porc modificat genetic a fost transplantat unui pacient uman aflat în moarte cerebrală.
Organul a funcționat timp de nouă zile înainte ca experimentul să fie oprit, scrie Science Alert.
O premieră medicală cu miză uriașă
Transplantul a avut loc la First Affiliated Hospital din cadrul Universității Medicale din Guangzhou.
Pacientul, un bărbat de 39 de ani, fusese declarat în moarte cerebrală în urma unei hemoragii cerebrale. Familia sa și-a dat acordul scris pentru participarea la experiment.
Plămânul provenea de la un porc miniatural din rasa Bama, modificat genetic în șase puncte prin tehnologia CRISPR, într-un efort de a reduce riscul ca sistemul imunitar al pacientului să respingă organul. Animalul fusese crescut într-un mediu izolat, cu protocoale stricte de dezinfectare.
Intervenția chirurgicală a presupus implantarea plămânului stâng al porcului în cavitatea toracică a pacientului, conectând organul la căile respiratorii, artere și vene.
Pacientul a primit și o schemă complexă de tratament imunosupresor, ajustată pe parcurs în funcție de reacțiile observate.
Semne de respingere, dar și speranțe pentru viitor
Primele ore critice după transplant au decurs bine, fără semne de respingere hiperacută.
Totuși, la 24 de ore după intervenție, medicii au observat apariția unui edem pulmonar sever, posibil cauzat de reluarea circulației sanguine în noul organ.
În zilele trei și șase ale experimentului, sistemul imunitar al pacientului a început să atace plămânul printr-un proces cunoscut drept respingere mediată de anticorpi. Acest lucru a dus la apariția disfuncției primare a grefei – o complicație gravă, frecventă în transplanturile de plămân, și una dintre principalele cauze de deces în astfel de cazuri.
Cu toate acestea, până în ziua a noua, cercetătorii au observat unele semne de recuperare, însă au decis să încheie experimentul, permițând pacientului să se stingă.
Un salt uriaș pentru xenotransplantare
Plămânii sunt, din punct de vedere biologic, organe deosebit de complexe pentru transplant, având contact direct cu aerul exterior și necesitând o protecție imunologică sofisticată.
Această caracteristică face ca transplantul lor – chiar și de la un donator uman – să fie extrem de riscant.
Totuși, acest experiment marchează o reușită importantă în prevenirea respingerii hiperacute, o etapă esențială în dezvoltarea transplanturilor între specii.
„Apariția precoce a edemului pulmonar subliniază importanța prevenirii disfuncției primare a grefei în viitoarele transplanturi pulmonare xenogene”, au transmis cercetătorii în articolul publicat în Nature Medicine.
Ei adaugă că „sunt necesare eforturi continue pentru a optimiza regimurile de imunosupresie, a rafina modificările genetice, a îmbunătăți strategiile de conservare a plămânilor și a evalua funcționarea grefei pe termen lung, dincolo de faza acută”.
Soluții provizorii în așteptarea unui organ uman
În contextul actual, xenotransplantarea se referă în special la utilizarea organelor provenite de la porci modificați genetic, care sunt adaptați astfel încât să reducă riscul ca sistemul imunitar uman să le respingă.
Scopul acestor transplanturi experimentale nu este, deocamdată, salvarea directă a pacienților, ci testarea posibilităților oferite de xenotransplantare ca soluție intermediară pentru cei aflați pe listele de așteptare pentru un organ uman compatibil.
Studiile anterioare cu rinichi și ficat de porc au arătat rezultate promițătoare.
Acum, cu acest prim transplant de plămân, cercetătorii spun că încep să înțeleagă mai bine ce obstacole trebuie depășite pentru a aduce această tehnologie în practica clinică.
„Acest studiu oferă perspective esențiale asupra barierelor imunologice, fiziologice și genetice care trebuie depășite și deschide calea către noi inovații în domeniu.”
De ce porci? Porcii sunt considerați cei mai potriviți donatori pentru mai multe motive:
- Organele lor au dimensiuni și funcții similare cu cele ale oamenilor
- Se reproduc repede și sunt ușor de crescut în condiții controlate
- Sunt deja folosiți în medicină (de exemplu, valvele cardiace porcine sunt implantate de zeci de ani)