O echipă de astronomi susține că a identificat cea mai „pură” stea descoperită până acum în Univers, un obiect cosmic care ar putea oferi indicii despre primele stele formate după Big Bang.
Potrivit cercetătorilor, gazul din care aceasta s-a format ar putea proveni de la o misterioasă stea din așa-numita Populație III, adică primele stele apărute în Univers. Acestea erau formate aproape exclusiv din hidrogen și heliu și nu conțineau, practic, elemente mai grele, scrie IFL Science.
Deși nu au fost observate direct niciodată, modelele teoretice arată că aceste stele erau extrem de masive și foarte fierbinți.
Conform NASA, ele ar fi putut atinge temperaturi de până la 100.000 de kelvini – cu peste 90.000 de grade mai mult decât Soarele – emițând radiație electromagnetică de energie foarte mare, în special în spectrul ultraviolet.
Motivul pentru care nu au fost observate până acum este legat de durata lor de viață: fiind atât de masive, aceste stele ar fi dispărut rapid.
„Primele stele s-au format din gaz primordial, ceea ce le-a făcut atât de masive încât nu ne așteptăm ca vreuna să fi supraviețuit până în prezent. Dacă urmașii lor direcți au fost suficient de puțin masivi, aceștia ar putea exista și astăzi și ar putea fi identificați printr-un conținut extrem de scăzut de elemente grele”, arată studiul.
Ce înseamnă „puritatea” unei stele
În astronomie, toate elementele mai grele decât hidrogenul și heliul sunt numite „metale”. O stea este cu atât mai ”pură” cu cât conținutul de metal este mai mic.
Până recent, cea mai săracă în metale stea cunoscută era J1029+1729, aflată în Calea Lactee.
Analizând datele din Sloan Digital Sky Survey V, o echipă condusă de Alexander Ji, de la Universitatea din Chicago, a identificat mai multe candidate promițătoare. Observațiile detaliate realizate cu telescoapele Magellan au arătat că una dintre acestea, SDSS J0715-7334, o gigantă roșie din galaxia noastră, este cea mai „pură” stea descoperită până acum.
„Toate elementele mai grele din Univers, pe care astronomii le numesc metale, au fost produse prin procese stelare, de la fuziunea nucleară din interiorul stelelor până la explozii de supernove sau coliziuni între stele dense. Descoperirea unei stele cu un conținut atât de scăzut de metale ne arată că avem de-a face cu ceva cu adevărat special”, a explicat Ji.
Cercetătorii au stabilit că această stea are un conținut de metale extrem de redus, depășind recordul de până acum. În plus, spre deosebire de alte stele sărace în metale, conține foarte puțin carbon – un detaliu neobișnuit.
Deși nu este o observație directă a unei stele din Populația III, oamenii de știință cred că SDSS J0715-7334 s-a format din gazul „pur” rezultat în urma unei astfel de stele, ceea ce o face aproape o „fosilă cosmică”. Analizele sugerează că ar proveni din apropierea Marelui Nor al lui Magellan.
Lansarea telescopului James Webb a dus la descoperirea multor galaxii foarte îndepărtate și sărace în metale. Cu toate acestea, cercetătorii spun că dovezile nu sunt încă suficiente pentru a confirma existența directă a stelelor din Populația III.
„Aceste obiecte sunt fascinante, dar nivelul de precizie necesar pentru a confirma detectarea stelelor din Populația III este încă departe. Căutarea continuă”, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Astronomy.