Cercetătorii au găsit o specie străveche de hominizi care își îngropa morții și scrijelea simboluri în piatră cu mult timp înainte de prima dovadă a acestor practici din epoca oamenilor moderni.
Cu aproximativ 100.000 de ani înaintea apariției lui Homo Sapiens, o specie dispărută, Homo naledi, a trăit într-o rețea de peșteri din Africa de Sud. Deși creierul lor avea cam o treime din dimensiunile creierului omului modern, acești hominizi aveau practici atribuite unui nivel de înțelegere superior, precum îngroparea morților și folosirea unor semne și simboluri.
Descoperirile prezentate în trei studii acceptate pentru publicarea în jurnalul științific eLife și difuzate pe platforma BioRxiv ar putea schimba modul în care este înțeleasă evoluția umană, întrucât până acum se considera că astfel de comportamente erau asociate doar cu specii umane mai evoluate, precum Homo sapiens și Neanderthal, relatează CNN.
Fosilele aparținând unei populații Homo naledi au fost găsite mai întâi în 2013 în sistemul de peșteri Rising Star din Africa de Sud, în timpul unor săpături arheologice.
Labirintul de galerii face parte dintr-o zonă inclusă în Patrimoniul UNESCO, în care cercetătorii au descoperit mai multe fosile ale unor specii de înaintași ai omului, iar aceste rămășițe ar putea elucida istoria evoluției umane.
Paleontologul Lee Berger și echipa sa au descoperit acolo osemintele adulților și copiilor Homo naledi așezate în poziții fetale în gropi acoperite cu pământ - semn clar al unor înmormântări care le preced cu cel puțin 100.000 de ani pe cele ale Homo sapiens.
Portretul robot al înaintașilor omului
Savanții au găsit și mai multe semne săpate în pereții peșterii, linii care se întretaie și forme geometrice, a căror vechime este estimată între 241.000 și 335.000 de ani.
Simboluri asemănătoare au fost găsite în peșterile săpate de primii Homo sapiens acum 80.000 de ani și de oamenii din Neanderthal cu 60.000 de ani în urmă și erau folosite pentru înregistrarea sau transmiterea unor informații.
"Asta înseamnă nu doar că oamenii nu sunt unici în dezvoltarea unor practici simbolice, dar și că este posibil să nu fi inventat nici măcar astfel de comportamente", a spus Berger.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că Homo naledi aveau unele similarități cu oamenii, precum mersul în două picioare și folosirea obiectelor cu mâinile. În schimb, membrii acestei specii aveau capul mai mic, o statură mai mică și erau mai mici și mai solizi, a explicat Berger.
Umerii lui Homo naledi care favorizau cățărarea rapidă și dinții săi au asemănări cu ale umanoizilor timpurii precum Australopithecus, a declarat dr. John Hawks, profesor de antropologie și paleontologie la University of Wisconsin-Madison.
Echipa a cartografiat până acum patru kilometri din rețeaua subterană, situată la o adâncime de 100 de metri.
Sistemul include goluri periculoase și pasaje minuscule cu o lungime de 40 de metri și o lățime și înălțime de numai 25 de centimetri, unde savanții au înaintat târându-se. Berger a povestit că a trebuit să slăbească 25 de kilograme ca să poată intra în aceste tuneluri în 2022.
O ipoteză controversată
Berger și echipa sa au anunțat încă din 2015, când au descoperit fosilele Homo naledi, că e posibil ca această specie să-și fi îngropat deliberat morții în peșteră, însă teoria lor a fost considerată foarte controversată.
În 2018, grupul a început să găsească dovezi care conduceau spre ideea că Homo naledi își îngropa intenționat morții - săpături ovale în pământ, ca niște gropi, și oseminte așezate în ele în poziția fetusului. Alte gropi erau săpate orizontal, cu corpurile așezate înăuntru, semn că nu ajunseseră acolo în alt mod.
Într-unul dintre morminte se afla o stâncă în formă de unealtă, îngropată lângă mâna unui adult Homo naledi, iar într-un pasaj aflat deasupra gropilor, ca o anticameră, se află un perete acoperit cu gravuri rupestre.
Formele geometrice sunt scrijelite într-o stâncă de dolomit, un material cu jumătate din duritatea diamantului, ceea ce înseamnă că a fost nevoie de mult timp și efort pentru a scrijeli pereții, a explicat șeful cercetării.
Echipa crede că Homo naledi, nu Homo sapiens, au făcut aceste semne, întrucât nu există nicio dovadă că oamenii au pătruns vreodată în aceste galerii.
Homo naledi puteau vedea în subteran folosind focul - funinginea, cărbunele și oasele arse dovedesc că această specie știa să folosească focul.
Semnificația simbolurilor este neclară, iar cercetătorii nu știu dacă erau folosite ca mijloc de comunicare.
În căutare de ADN
Descoperirea ridică mai multe întrebări, inclusiv dacă astfel de comportamente conștiente erau deja prezente la alți înaintași comuni care au trăit înainte de Homo naledi și de ce omul are astăzi un creier atât de mare dacă un comportament atât de complex, precum cel arătat de specia străveche, putea fi obținut cu un creier atât de mic, arată Chris Stringer, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
Echipa de cercetare își va continua munca pentru a înțelege mai bine cine erau Homo naledi, inclusiv cât de veche este specia și dacă în osemintele găsite există ADN care poate fi prelevat pentru studiu.
Munca lui Berger și a echipei sale despre Homo naledi și despre influența acestei specii misterioase asupra descendenților umani va fi prezentată în documentarul "Unknown: Cave of Bones" de pe Netflix, pe 17 iunie, și în cartea "Cave of Bones: A True Story of Discovery, Adventure, and Human Origins", care va fi lansată pe 8 august.
T.D.