În urmă cu 125.000 de ani, neanderthalienii vânau elefanți cu adevărat imenși – de două ori mai mari decât elefanții africani de astăzi, cu o greutate și de 13 tone și cu înălțime a umerilor de 4 metri.
În ciuda acestei dimensiuni impresionante, neanderthalienii erau capabili nu doar să-i vâneze, dar și să gestioneze o așa cantitate imensă de carne, arată un studiu publicat recent și citat de CNN.
„Neanderthalienii erau capabili să gestioneze cantități uriașe de hrană”, nu doar cea provenită din vânătoarea de cai, vite sau cerbi, a declarat Wil Roebroeks, coautor al studiului publicat în revista Science Advances.
Descoperirea vine și cu informații noi despre acești hominizi dispăruți. „Fie că o păstrau pentru o perioadă lungă de timp - și asta este deja ceva ce nu știam -, fie pur și simplu pentru că trăiau în grupuri mult mai mari decât se credea până acum”, având mai multe guri de hrănit, a explicat el.
Cercetătorii au estimat că tranșarea unei prăzi care cântărea în medie 10 tone înainte de putrezirea cărnii ar fi necesitat câteva zile de muncă pentru aproximativ 20 de oameni și asigura suficientă hrană pentru trei luni, pentru 25 de persoane, sau pentru o lună, pentru 100 de persoane. Pentru a o păstra, oamenii de știință cred că aceștia o uscau la fum.
Dar cum reușeau neanderthalienii să ucidă acești giganți? Este imposibil de spus cu certitudine, dar o ipoteză este că îi imobilizau împingându-i în zone noroioase, unde se împotmoleau, sau în capcane săpate, înainte de a-i ucide cu sulițele.
Multă vreme, oamenii de știință s-au întrebat dacă neanderthalienii erau capabili să vâneze animale de asemenea dimensiuni sau pur și simplu se hrăneau cu cele moarte în mod natural.
Acum, cercetările făcute la așa-numitul sit Neumark-Nord 1, în apropiere de actualul oraș Halle din Germania, pe rămășițele a aproximativ 70 de elefanți, cel mai mare grup cunoscut, au scos la iveală urmele clare ale uneltelor de silex folosite de neanderthalieni pentru a-i tăia - crestături de cel mult câțiva centimetri, observate la microscop.
În plus, mai toți elefanții ar fi fost masculi adulți. Tocmai această lipsă de diversitate sugerează că este vorba despre o selecție făcută de vânători.
Spre deosebire de femelele din turme, masculii solitari trebuie să fi fost mai ușor de ucis. În plus, reprezentau mai multă hrană, datorită dimensiunii lor mai mari.