Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a făcut un prim pas în direcţia depoluării spaţiului, după ce a semnat marţi un contract cu un start-up elveţian, ClearSpace, pentru a lansa prima misiune din lume ce vizează curăţarea deşeurilor de pe orbita Terrei, deschizând astfel calea spre apariţia unei noi pieţe în domeniul spaţial.
La misiune participă şi entităţi de cercetare şi industriale din România.
Misiunea comercială, cu un buget total de 100 de milioane de euro - dintre care 86 de milioane de euro investiţi de ESA - este prevăzută pentru 2025 şi va avea drept ţintă un fragment din fosta rachetă europeană Vega.
Deşeul vizat, un adaptor de sarcină utilă "Vespa", cu greutatea de 112 kilograme, a rămas pe orbita joasă la altitudinea de 800 de kilometri, în 2013, informează AFP.
"Spaţiul este o infrastructură pe care trebuie să o păstrăm curată. Avem o responsabilitate faţă de mediu, atât pe Terra, cât şi pe orbită", a declarat directorul general al ESA, Jan Worner, într-o conferinţă de presă organizată în format online.
Pentru ESA şi cele 22 de state membre, această comandă este una inedită, întrucât "noi nu am încredinţat niciodată un contract cu o astfel de amploare unui mic start-up", a precizat Eric Morel de Westgayer, directorul departamentului industrial şi de achiziţii din cadrul ESA.
"Avem şi responsabilitatea de a susţine economia europeană, iar eu sper că misiunea ClearSpace va deschide o nouă piaţă în viitor", a adăugat Jan Worner.
Mai multe demonstraţii ce vizau înlăturarea unui deşeu spaţial au fost realizate în trecut, însă aceasta va fi prima misiune în cadrul căreia un satelit "curăţător" va viza în mod direct un deşeu real după debutul cuceririi spaţiale.
"Atunci când Sputnik a fost lansat în 1957, unii au crezut că vedeau satelitul de pe Terra... Dar, în realitate, era vorba despre treapta superioară a lansatorului", a reamintit directorul ESA.
După aproape 60 de ani de activitate spaţială şi peste 5.500 de lansări în spaţiu, aproximativ 23.000 de obiecte cu diametre mai mari de 10 centimetri gravitează în jurul Terrei, în derivă, formând un nor de deşeuri: foste rachete, fragmente de sateliţi rămase pe orbită după diverse explozii, sateliţi întregi ajunşi la sfârşitul ciclurilor lor de funcţionare.
"Pe orbită se află tot felul de obiecte, chiar şi o şurubelniţă scăpată din mână de un astronaut", a declarat Luisa Innocenti, directoarea biroului CleanSpace din cadrul ESA.
Misiune delicată
Gravitând cu viteze mari (28.000 de kilometri pe oră, echivalentul parcurgerii distanţei Paris-Marsilia în trei minute), aceste deşeuri prezintă un risc sporit de coliziune, care nu doar că poate să distrugă sateliţii operaţionali şi serviciile lor (meteorologie, GPS, monitorizarea Terrei), ci generează şi noi deşeuri, provocând o reacţie în lanţ - denumită Sindrom Kessler - "pe care am fi incapabili să o oprim", a explicat Luisa Innocenti.
Problema deşeurilor spaţiale se va accentua odată cu lansarea programată a unor constelaţii compuse din zeci de mii de mici sateliţi de către SpaceX, OneWeb şi Blue Origin, care vor creşte "într-o manieră exponenţială" populaţia de deşeuri aflate pe orbita joasă, a precizat Rolf Densing, director de operaţiuni în cadrul ESA.
Unul dintre sateliţii Starlink, o constelaţie lansată de compania SpaceX, condusă de Elon Musk, a fost deja foarte aproape de a provoca o coliziune în 2019, obligând ESA să devieze traiectoria satelitului său Aeolus.
Însă astfel de manevre de evitare generează costuri şi disfuncţionalităţi ale serviciilor satelitare timp de mai multe zile.
"De aici apare necesitatea curăţării trecutului prin eliminarea de pe orbită a obiectelor spaţiale ajunse la sfârşitul ciclului de funcţionare. Trebuie să încetăm să mai poluăm spaţiul, întrucât societatea noastră modernă depinde de el", a adăugat Luisa Innocenti.
Misiunea ClearSpace se anunţă una delicată: noul dispozitiv va trebui mai întâi să observe mişcarea adaptorului Vespa - imposibil de monitorizat de pe Terra - pentru a putea apoi să îl capteze, prinzându-l cu cele patru braţe robotizate ale sale, care se aseamănă cu tentaculele unei caracatiţe.
Miza este să se evite ca Vespa să scape în urma contactului cu dispozitivul ClearSpace şi ca braţul robotizat al acestuia să nu se sfărâme, fapt care ar genera noi deşeuri orbitale.
Adaptorul Vespa se va dezintegra în atmosferă
După ce va fi capturat, adaptorul Vespa va fi scos de pe orbită, apoi se va dezintegra în atmosferă, odată cu satelitul său "curăţător".
Pe viitor, inginerii de la ClearSpace vor să elimine de pe orbită şi deşeuri mai mari şi chiar mai multe astfel de obiecte în acelaşi timp, a precizat directorul general al acestui start-up, Luc Piguet, care consideră că "piaţa este destul de mare pentru a permite apariţia şi altor companii concurente".
Start-up-ul elveţian, susţinut de Ecole Polytechnique Federale din Lausanne, a primit finanţări de la 20 de companii din opt ţări membre în cadrul ESA (Elveţia, Republica Cehă, Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia, Portugalia şi România).
