Oamenii de știință au creat „gândaci cyborg” echipați cu camere și dispozitive miniaturale pentru administrarea medicamentelor, capabili să ajungă în spații înguste și pline de dărâmături, acolo unde oamenii sau roboții nu pot pătrunde.
Cercetătorii speră că insectele ar putea ajuta la menținerea în viață a victimelor cutremurelor sau ale prăbușirii clădirilor, oferindu-le asistență medicală de bază în spații înguste și pline de moloz, înainte ca salvatorii să poată ajunge la ele, scrie Reuters.
Echipele de cercetare de la de la Universitatea Queensland și Universitatea New South Wales au folosit gândaci uriași săpători din North Queensland, cea mai grea specie de gândaci din lume, care poate ajunge la o lungime de până la 8,5 centimetri. Insectele au fost echipate cu mici „rucsacuri” care conțineau cilindri de seringă și camere video.
Au fost folosiți gândaci adevărați deoarece niciun robot nu poate egala agilitatea, rezistența și consumul redus de energie al acestor insecte, susțin cercetătorii. Studiul lor a fost publicat în revista Advanced Science.
Electrozii implantați le permit operatorilor să stimuleze sistemul nervos al gândacilor și să le controleze deplasarea.
„Începem prin anestezierea insectei și imobilizarea ei, pentru a ne asigura că nu poate simți nimic în timpul procedurii de implantare. După ce implantăm un electrod în insectă, putem aplica un mic semnal electric pentru a activa sau stimula sistemul nervos, astfel încât aceasta să poată răspunde comenzilor noastre”, explică inginerul specializat în biorobotică Thang Vo-Doan, coautor al studiului.
În cadrul studiului, un gândac „observator”, echipat cu o cameră video, era folosit pentru a localiza țintele, iar un al doilea gândac transporta medicamentul și putea fi activat de la distanță pentru administrarea acestuia.
Experimentele au înregistrat o rată de succes de 100% în atingerea punctelor de control stabilite și o rată generală de succes de 72% în administrarea medicamentelor.
Atunci când mecanismul de injectare era activat de la o distanță mai mică de 15 centimetri de țintă, rata de succes creștea până la 95%.
Potrivit cercetătorilor, un astfel de sistem ar putea fi folosit în viitor pentru stabilizarea victimelor în situații în care fiecare minut contează, inclusiv în cazurile de mușcături de șarpe sau de reacții alergice severe.
Cercetătorii speră să poată dezvolta în viitor o întreagă rețea formată din multe astfel de insecte.
Experimentele au fost realizate în condiții controlate de laborator, folosind ținte din silicon și piele de porc.
Autorii studiului subliniază însă că sunt necesare teste suplimentare înainte ca această tehnologie să poată fi utilizată în situații reale. Printre problemele care trebuie rezolvate se numără deplasarea pe terenuri complexe, pierderea semnalului în interiorul structurilor prăbușite și siguranța procedurilor de injectare.
În prezent, nu există standarde etice clare și uniforme pentru cercetarea pe insecte. Potrivit studiului, gândacii au fost însă ținuți într-un „mediu de viață adecvat” și hrăniți cu frunze uscate de eucalipt și mere.
C.S.
Mersul „limfatic”: ce este și ce beneficii are noul trend de pe rețelele sociale
Campionatele Mondiale de canotaj: Rezultatele înregistrate sâmbătă de sportivii români
Moody’s avertizează România după eșecul legii salarizării: Banii din PNRR sunt pierduți, iar riscurile fiscale cresc. Nazare: E o problemă de credibilitate
Soluția neobișnuită găsită de Trump pentru petrolul Venezuelei. Ce poate schimba acordul
