Prima secțiune din cel mai lung tunel subacvatic din lume a fost realizată. Magistrala din adâncul mării va avea o lungime de 18 kilometri și va include o autostradă și o linie de cale ferată, care vor scurta considerabil distanța dintre Danemarca și Germania.
Lucrările la tunelul Fehmarnbelt sunt în grafic. În luna mai a fost terminată prima secțiune din beton, după care aceasta a fost lăsată să se întărească timp de trei săptămâni pentru a trece la următoarea etapă – instalarea pereților etanși din oțel și a rezervoarelor de balast pentru a asigura stabilitatea elementului în timpul procesului de imersie.
Elementul din beton cu o lungime de 217 metri este format din nouă segmente de 24 de metri fiecare. Iar tunelul va avea 79 de elemente de acest timp, plus alte 10 elemente speciale cu spațiu pentru instalațiile tehnice, potrivit Femern A/S, compania din Copenhaga însărcinată cu proiectarea lucrării.
7 minute cu trenul, 10 minute cu mașina
Cu o lungime de 18 kilometri, tunelul Fehmarnbelt va lega insula daneză Lolland și insula germană Fehmarn, relatează Newsweek.
Drumul cu mașina din Scandinavia până în Europa Centrală va dura 10 minute. Iar cu trenul chiar mai puțin - doar 7 minute, în loc de 45 de minute cu feribotul, contribuind astfel la dezvoltarea turismului și la decarbonizarea Danemarcei și Germaniei.
Construcția a început în 2020 în partea daneză și în 2021 în cea germană. Lucrările se concentrează în prezent pe dragarea șanțului tunelului și construirea de noi diguri în Lolland.
Tunelul, denumit după strâmtoarea Fehmarn de 19 kilometri din Marea Baltică sub care va fi construit tunelul, va avea o lățime de aproximativ 41 de metri și va fi amplasat la o adâncime de 130 de metri.
Danemarca va fi responsabilă pentru finanțarea proiectului, ale cărui costuri erau estimate la 5,5 miliarde de euro în 2008 și care au ajuns acum la 7,7 miliarde de euro. Finanțarea va fi acoperită parțial din taxa pe care o vor plăti cei care vor trece prin tunel după inaugurarea acestuia.
Tunelul este considerat un proiect prioritar de Uniunea Europeană, care a finanțat până acum mai multe lucrări de acest tip, cu obiectivul de a crea o rețea de transport pan-europeană.
Prin intermediul facilității sale de finanțare Connecting Europe, UE a acordat până acum Fehmarnbelt subvenții de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, pentru acoperirea costurilor de proiectare și construcție.
Nu lipsesc controversele de mediu
Ca orice megaproiect de infrastructură de pe Bătrânul Continent, tunelul Fehmarnbelt nu este ferit de controversele privind impactul asupra mediului.
Dezvoltatorii proiectului susțin că tunelul va fi o soluție de transport prietenoasă pentru mediu, oferind o alternativă mai verde la zborurile cu avionul din Scandinavia către Europa Centrală.
"Deși astfel de proiecte de infrastructură au emisii substanțiale de carbon din construcții, unele au potențialul de a le rambursa în timp, prin emisii mai scăzute din modelele de trafic reduse sau modificate. Tunelul Fehmarnbelt este un astfel de proiect”, a spus Søren Have, de la organizația de analiză climatică CONCITO.
Această poziție nu este împărtășită, însă, de cea mai veche asociație de mediu din Germania, Naturschutzbund Deutschland (NABU). Anne Böhnke-Henrichs, ofițer de politici pentru conservarea marinei la NABU, a declarat pentru Newsweek că tunelul Fehmarnbelt "contrazice o tranziție verde".
"Proiectul include o componentă mare de autostradă care intră în conflict cu obiectivul european de a muta traficul de pe șosele pe calea ferată. Totuși, este de așteptat să atragă doar un milion de pasageri anual, mult prea puțin pentru a fi viabilă din punct de vedere economic", a declarat Böhnke-Henrichs, citând un raport din 2020 al Curții de Conturi Europene, care pune la îndoială viabilitatea economică a numeroase megaproiecte de transport în care a investit UE.
În plus, construcția tunelului riscă să afecteze "unele dintre cele mai diverse recife din această parte a Mării Baltice", a adăugat ea.
Inaugurarea tunelului este prevăzută pentru anul 2029.
T.D.