Inteligența artificială poate deveni un instrument care îți amplifică inteligența sau, dimpotrivă, unul care îți atrofiază gândirea critică.
Depinde exclusiv de modul în care alegi să o folosești, avertizează Demis Hassabis, CEO-ul Google DeepMind și laureat Nobel. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu acordat la India AI Impact Summit și relatate de Business Insider.
„Dacă o folosești într-un mod leneș, îți va afecta gândirea critică”
În dialogul cu antreprenorul Varun Mayya, Hassabis a comparat AI cu Internetul: un instrument extrem de puternic, dar neutru în sine. Oamenii îl pot folosi pentru a învăța aproape orice sau, dimpotrivă, într-un mod care le „degradează” capacitatea de a gândi.
„Inteligența artificială, dacă o folosești într-un mod leneș, îți va afecta gândirea critică. Dar asta ține de tine, ca individ. Nimeni nu te poate ajuta în această privință”, a spus el.
Șeful DeepMind a subliniat că responsabilitatea este individuală: utilizatorii trebuie să fie suficient de inteligenți încât să folosească tehnologia pentru a-și îmbunătăți procesele de gândire, nu pentru a le înlocui.
De la DeepMind la Nobel pentru Chimie
Demis Hassabis a cofondat DeepMind în 2010, companie cumpărată de Google în 2014. În 2023, DeepMind a fuzionat cu Google Brain, formând Google DeepMind – laboratorul din spatele unor instrumente precum Gemini.
În 2024, Hassabis și colegul său John Jumper au primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru contribuțiile lor la predicția structurii proteinelor, un domeniu cu impact major în cercetarea medicală și farmaceutică.
Dezbaterea despre dependența de AI se intensifică
Pe măsură ce inteligența artificială este integrată în tot mai multe domenii ale vieții cotidiene – de la educație la muncă de birou – lideri din tehnologie avertizează asupra riscului unei dependențe excesive.
Miliardarul american Mark Cuban a scris recent pe X că există „două tipuri de utilizatori ai instrumentelor de inteligență artificială: cei care le folosesc pentru a învăța totul și cei care le folosesc ca să nu mai fie nevoiți să învețe nimic”. În trecut, el a descris modelele AI drept „proaste”, dar asemănătoare cu „un savant care ține minte totul”.
La rândul său, Arthur Mensch, CEO-ul laboratorului francez Mistral AI, a avertizat la o conferință din iunie anul trecut că cel mai mare risc al inteligenței artificiale nu este că va scăpa de sub control, ci că îi va face pe oameni „prea comozi, prea dependenți și, în cele din urmă, prea leneși pentru a mai gândi sau acționa pe cont propriu”.
Mesajul comun al liderilor din industrie este că inteligența artificială nu este, în sine, nici salvare, nici pericol. Ea poate deveni un accelerator al învățării și creativității – sau o scurtătură care reduce efortul intelectual. În viziunea lui Hassabis, diferența nu o face tehnologia, ci utilizatorul.
G.P.