Ziua 924 Atac devastator aproape de Polonia. Germania trimise IRIS. Favorita lui Putin și tigrii siberieni

În ziua 924 de război, Rusia a lansat un nou atac aerian devastator asupra Ucrainei. De această dată a fost vizat orașul vestic Liov, situat aproape de granița cu Polonia, iar cel puțin șapte oameni au murit și peste 60 au fost răniți.

Ca răspuns, pentru a treia oară în ultima săptămână, Polonia a ridicat avioanele de luptă.

Rusia a atacat cu rachete și capitala Kiev. De asemenea, Krivoi Rog a fost ținta unui atac în timpul nopții, soldat cu cel puțin cinci răniți.

Producția la o centrală nucleară din Ucraina a fost oprită din cauza atacurilor rusești.

Pe de altă parte, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi-a prezentat şi el demisia, după valul de plecări de ieri. Va fi înlocuit de adjunctul său, Andrii Sîbiga, mișcare percepută drept un efort al preşedinţiei de a controla mai bine acest minister-cheie. Imediat a venit și reacția Moscovei: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că schimbările din guvernul Ucrainei nu vor influenţa "în niciun fel" perspectivele unui proces de negocieri.

Kremlinul susține că este nevoit să-şi revizuiască doctrina nucleară din cauza escaladării generate de Washington în războiul din Ucraina şi a acţiunilor "Occidentului colectiv". Iar Serghei Lavrov a avertizat Statele Unite să nu glumească cu privire la „liniile roşii” ale Rusiei, în contextul în care americanii ar fi aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră JASSM cu rază lungă de acţiune, care ar putea ajunge adânc în interiorul Rusiei.

Între timp, Germania a comandat încă 17 sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina, după cele 7 trimise deja.

Iar preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat 30 de deţinuţi politici, condamnaţi pentru că protestaseră la adresa Puterii, dar acum "s-au căit sincer".

• Ziua 923 - Sute de victime după ce Rusia a lovit o școală și un spital. Mai multe demisii și demiteri în Ucraina. Ar urma Kuleba

Situația pe front

• Atac devastator în Liov - Un atac aerian a lovit miercuri dimineață orașul Liov din vestul Ucrainei, provocând moartea a cel puțin șapte oameni, între care trei copii. 64 de persoane au fost rănite. Mai multe imobile rezidenţiale au fost atinse în aceste atacuri, a anunțat pe Telegram guvernatorul regional Maksîm Kozîţkii. Atacul a vizat centrul istoric al orașului Liov, distrugând peste 50 de clădiri, printre care se numără școli, case și clinici, transmite Reuters. Liov, situat aproape de granița cu Polonia, țară membră NATO, a fost rareori ținta unor atacuri de asemenea amploare. Ca răspuns, pentru a treia oară în ultima săptămână, autoritățile poloneze au trimis avioane să patruleze.

• Alertă generală de raid aerian - Întreaga Ucraină s-a aflat de la primele ore ale dimineții sub alertă de raid aerian. Rusia a atacat cu rachete și capitala Kiev. Martori citaţi de Reuters au auzit mai multe explozii la periferia Kievului, iar sistemele de apărare aeriană păreau a fi în funcţiune. De asemenea, Krivoi Rog a fost ținta unui atac în timpul nopții, soldat cu cel puțin cinci răniți, a anunţat pe Telegram guvernatorul regional Serhii Lîsak.

• 42 de ținte aeriene - Rusia a lansat noaptea trecută 29 de drone Shahed și 13 rachete asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 29 de ținte, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei, citate de Ukrainska Pravda.

• Centrală nucleară oprită - Producția la o centrală nucleară din Ucraina a fost oprită din cauza atacurilor rusești. Au fost atacate instalațiile energetice din regiunea de vest a Liovului, Sumi și Harkov în nord-est, Donețk în est, Dnipropetrovsk în est și Nikolaiv în sud, a anunțat Ministerul Energiei pe Telegram. Oficialii susțin că țara a pierdut aproximativ jumătate din capacitatea sa de producție și în prezent se bazează pe energia generată de trei centrale nucleare.

• Versiunea Rusiei despre atacul din Poltava - Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că atacul în care a lovit un institut militar în oraşul ucrainean Poltava a vizat soldaţi ucraineni şi instructori străini care au fost implicaţi în atacuri asupra unor ţinte civile din interiorul Rusiei. Potrivit unor oficiali ucraineni, cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi 271 rănite în atacul de marţi. La centrul din Poltava, "sub îndrumarea unor instructori străini, erau pregătiţi specialişti în comunicaţii şi război electronic din toate părţile şi unităţile militare ale forţelor armate ucrainene, precum şi operatori de vehicule aeriene fără pilot implicaţi în lovituri asupra unor obiective civile de pe teritoriul Federaţiei Ruse", a transmis ministerul de la Moscova.

Ce se întâmplă în Rusia

• Kremlinul acuză "Occidentul colectiv" - Escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile "Occidentului colectiv" fac necesar ca Rusia să îşi revizuiască doctrina nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia a anunţat recent că a decis să facă schimbări în politica sa ce stabileşte circumstanţele în care să fie utilizate arme nucleare, dar nu a detaliat deocamdată aceste schimbări. Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, spune că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului. Moscova ia în calcul posibilitatea ca Ucraina să folosească arme cu rază de acţiune lungă, livrate de SUA, pentru a întreprinde atacuri în adâncul teritoriului rus, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
• Iar despre linii roşii - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a avertizat Statele Unite să nu glumească cu privire la „liniile roşii” ale Rusiei. Lavrov a declarat că Statele Unite pierd din vedere sentimentul de descurajare reciprocă care a stat la baza echilibrului de securitate dintre Moscova şi Washington de la Războiul Rece şi a atras atenţia că acest lucru este periculos. El a comentat astfel o ştire Reuters conform căreia SUA sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră JASSM cu rază lungă de acţiune, care ar putea ajunge adânc în interiorul Rusiei şi pentru care preşedintele ucrainean Zelenski pledează de mult timp.

Alte informații relevante

• Kuleba pleacă - Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, una dintre vocile-cheie ale Ucrainei după invazia rusă, a cerut miercuri Parlamentului ucrainean să-i accepte demisia. ”Vă cer să-mi acceptaţi demisia”, a scris ministrul în vârstă de 43 de ani, care deţinea postul din 2020. Scrisoarea a fost publicată pe reţelele de socializare de către preşedintele Parlamentului Ruslan Stefanciuk. Deputaţii urmează să-i examineze cererea în zilele următoare şi probabil o vor accepta, în contextul în care zvonuri despre plecarea sa circulau în ultimele săptămâni. Demisia intervine în plină remaniere guvernamentală. Cel puţin şase oficiali politici ucraineni, inclusiv miniştri, şi-au prezentat demisia marţi, potrivit partidului aflat la putere. Detalii AICI.

• Cine va fi noul șef al diplomației ucrainene - Presa ucraineană scrie că Dmitro Kuleba urmează să fie înlocuit cu adjunctul său, Andrii Sîbiga, un fost şef adjunct al administraţiei prezidenţiale. Numirea lui Sîbiga drept numărul doi al diplomaţiei ucrainene, în aprilie, a fost percepută drept un efort al preşedinţiei de a controla mai bine acest minister-cheie. Andrii Sîbiga (49 de ani), mai puţin cunoscut şi mai puţin mediatizat decât ministrul demisionar, este considerat un nume greu al diplomaţiei ucrainene. El a deţinut postul de ambasador al Ucrainei în Turcia în perioada 2016-2021.

• Moscova ia act - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că schimbările din guvernul Ucrainei nu vor influenţa "în niciun fel" perspectivele unui proces de negociere. "Nu, acest lucru nu va influenţa în niciun fel şi nu are nimic de-a face cu perspectivele unui proces de negociere", a răspuns Peskov, la o întrebare despre impactul pe care l-ar putea avea schimbările guvernamentale din Ucraina.

• Germania trimite IRIS - Germania a comandat încă 17 sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina, a declarat cancelarul Olaf Scholz. Cele 17 noi unități vor fi trimise în Ucraina, pe lângă celelalte șapte sisteme care au fost deja livrate. Ucraina se poate aștepta să primească încă patru sisteme IRIS-T de game diferite până la sfârșitul anului 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului. Până în 2026, Ucraina ar trebui să aibă 24 de sisteme IRIS-T din Germania – 12 versiuni cu rază medie și 12 cu rază scurtă. „Asta arată că sprijinul german pentru Ucraina nu cedează”, a spus Scholz, la o bază a forțelor aeriene din apropierea orașului Kiel.

• Fosta șefă a diplomației austriece, ambasadoarea lui Putin - Karin Kneissl, fost ministru de Externe al Austriei şi fană declarată a Rusiei, revine oficial în arena diplomatică, conducând un proiect drag preşedintelui rus. Ea îşi va asuma un nou rol de ambasadoare pentru conservarea tigrilor siberieni din Rusia. Kneissl va asista în afacerile sale internaţionale Centrul Tigrului de Amur, o organizaţie rusă de conservare, înfiinţată la iniţiativa liderului de la Kremlin. Cunoscută pentru că a dansat cu Putin la nunta sa, Kneissl a condus MAE de la Viena din 2017 până în 2019, ca reprezentantă a Partidului Libertăţii, de extremă dreapta. Nunta ei din 2018 a atras atenţia internaţională, când preşedintele rus nu numai că a participat la eveniment, dar a şi dansat un vals cu mireasa. Kneissl, pe atunci şeful diplomaţiei austriece, a făcut chiar o reverenţă în faţa lui Putin. În anul următor, partidul său de extremă dreapta a fost zguduit de scandalul de complicitate cu Rusia al liderului său, iar miniştrii săi, inclusiv Kneissl, au fost daţi afară din guvern. Ea a devenit o prezenţă obişnuită la RT, canalul internaţional de ştiri susţinut de Kremlin, iar în 2021 a intrat în consiliul de administraţie al Rosneft, o companie petrolieră de stat. Anul trecut, Kneissl s-a mutat în Rusia pentru a conduce un think-tank în oraşul natal al lui Putin, Sankt Petersburg.
• Zelenski mulțumește României - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit României, marţi seara, pentru sistemul Patriot pe care Parlamentul de la Bucureşti l-a aprobat să fie transferat Ucrainei. Detalii AICI.

• Lukaşenko grațiază deținuți politici - Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat 30 de deţinuţi politici, condamnaţi pentru că protestaseră la adresa Puterii, în timp ce alte câteva sute rămân în spatele gratiilor, pe fondul unei represiuni implacabile lansate în 2020. Deţinuţii politici graţiaţi sunt 23 de bărbaţi şi şapte femei, potrivit preşedinţiei, care precizează că "majoritatea acestor condamnaţi sunt părinţi de minori şi de copii mici". Identitatea lor nu a fost dezvăluită deocamdată. Aceste persoane "au depus o cerere de graţiere, şi-au recunoscut vinovăţia, s-au căit sincer şi au promis să ducă o viaţă în respectul legii", a transmis preşedinţia belarusă.