Ziua 923 Sute de victime după ce Rusia a lovit o școală și un spital. Mai multe demisii și demiteri în Ucraina. Ar urma Kuleba

<span style="color:#990000;">Ziua 923</span> Sute de victime după ce Rusia a lovit o școală și un spital. Mai multe demisii și demiteri în Ucraina. Ar urma Kuleba

În ziua 923 de război, Rusia a lansat un atac letal cu rachete balistice asupra localității Poltava, din regiunea ucraineană cu același nume. Rachetele au lovit și o școală militară și un spital și până acum sunt 51 de morți și peste 219 de răniți.

De asemenea, trupele ruse au bombardat în zori orașul Herson, o adolescentă fiind grav rănită. Câteva ore mai târziu, un sat din regiunea Herson a fost ținta unui atac al rușilor, soldat cu un mort și un rănit.

Pe linia frontului se dau în continuare lupte grele. Trupele ruse și-au sporit atacurile, iar situația rămâne tensionată în Pokrovsk. Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că trupele sale au preluat controlul asupra satului Skucine din estul regiunii Doneţk. Potrivit bloggerilor militari pro-Kremlin, forţele ruse luptă acum în oraşele Selidove şi Ukrainsk din estul Ucrainei.

De cealaltă parte, în Rusia, baza aeriană din regiunea Tver a fost vizată noaptea trecută de un atac cu drone ucrainene. Iar o rafinărie din Moscova și-a suspendat operațiunile, în urma unui incendiu provocat pe 1 septembrie de un atac cu drone ucrainene. Unitatea oprită asigura 50% din capacitatea de rafinare.

În primul interviu dat după incursiunea în Kursk, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina intenționează să păstreze pe termen nedefinit teritoriul rusesc pe care l-a cucerit.

În Ucraina au loc și mișcări politice importante, mai multe demisii și demiteri fiind anunțate în ultimele zile. Este vorba despre Rostyslav Shurma, șeful adjunct al biroului președintelui ucrainean, Olha Stefanishyna, viceprim-ministru, dar și miniștrii industriilor strategice, justiției și mediului. Pe surse, în zilele următoare ar urma ministrul de externe, Dmitri Kuleba. Schimbarea majoră a guvernului are loc într-un moment critic al războiului cu Rusia și înaintea vizitei lui Zelenski în SUA, unde vrea să prezinte un „plan de victorie” lui Joe Biden. Zelenski a spus că au fost întreprinse schimbări pentru a se asigura că Ucraina are guvernul consolidat de care are nevoie.

ADVERTISING

În timpul ăsta, Vladimir Putin a ajuns fără probleme în Mongolia, unde se va întâlni cu preşedintele acestei ţări. Deși recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, Mongolia nu a pus în aplicare mandatul de arestare emis de CPI pe numele liderului de la Kremlin.

Situația pe front

  • Atac cu rachete și drone - Rusia a atacat noaptea trecută Ucraina cu trei rachete balistice, o rachetă ghidată și 35 de drone Shahed. Apărarea aeriană a reușit să doboare 27 de drone. Alte șase au fost pierdute, iar două s-au îndreptat spre zone ocupate din Donețk și Rusia. Sistemele de apărare aeriană au fost activate în regiunile Kiev, Odesa, Harkov, Nikolaiev, Herson, Poltava, Cernigău și Sumî, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei.
  • Bombardament în Herson - Trupele ruse au bombardat în zori orașul Herson, iar o fată de 14 ani a fost grav rănită. Medicii fac tot posibilul pentru a-i salva viața, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale. Și satul Sadone, din regiunea Herson, a fost atacat dimineață. Un bărbat de 67 de ani a fost ucis în propria casă, iar o femeie în vârstă de 62 de ani a fost rănită, au anunțat autoritățile citate de Ukrainska Pravda.
  • Rachete în Poltava - Două rachete balistice rusești au lovit marți orașul Poltava, din regiunea cu același nume, iar cel puțin 51 de oameni au murit și peste 219 au fost răniți. O instituție de învățământ militară și o unitate medicală din apropiere au fost lovite, iar una din clădirile Institutului de comunicaţii a fost parţial distrusă, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram, precizând că există persoane care se află sub dărâmături, potrivit Kyiv Independent. Autoritățile locale au declarat trei zile de doliu, numind atacul o „mare tragedie” pentru regiune „și întreaga țară”.
  • Primul spital subteran - Primul spital militar subteran a fost deschis în Ucraina. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, spitalul are secții de chirurgie și ATI cu dotări la standarde NATO. Unitatea a cărei locație nu a fost dezvăluită poate primi peste 100 de răniți pe zi și face parte dintr-un proiect de construire a peste 20 de astfel de facilități medicale, relatează UNN. Spitalul a fost construit din șase buncăre de oțel echipate cu sisteme de ventilație, rețea de alimentare cu apă și surse alternative de energie electrică.
  • Tensiune în Pokrovsk - Trupele ruse și-au întețit atacurile pe linia frontului, unde în ultimele 24 de ore s-au dat 197 de lupte. Situația rămâne tensionată în Pokrovsk. Rușii au fost activi și în sectoarele Kurahove, Vremivka și Kupiansk, a transmis marți dimineață Statul Major al armatei ucrainene.
  • Rușii au ocupat un sat din Donețk - Forţele ruse au preluat controlul asupra satului Skucine din estul regiunii Doneţk, a declarat luni Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia de presă RIA. Ucraina nu a comentat imediat avansul rusesc raportat. Luni, bloggeri militari pro-ruşi au anunțat că forţele ruse luptă acum în oraşele Selidove şi Ukrainsk din estul Ucrainei. Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus de origine ucraineană, a declarat că au loc lupte intense în Selidove, la aproximativ 20 km sud de Pokrovsk, şi în Ukrainsk, la aproximativ 14 km sud de Selidove. El a spus că ambele părţi îşi mobilizau forţele în luptele pentru aceste oraşe, care aveau o populaţie de peste 20.000 şi, respectiv, 10.000 de locuitori înainte de începerea războiului, în februarie 2022. Și bloggerul pro-rus Rybar a anunțat că au loc lupte în ambele oraşe. Agenţia rusă de ştiri de stat TASS a relatat că forţele ucrainene au fost alungate dintr-o zonă din Selidove. Prin împingerea spre sud, spre oraşul Kurahivka, forţele ruse încearcă să străpungă liniile defensive ucrainene, sporindu-şi în acelaşi timp influenţa asupra drumului Pokrovsk-Doneţk şi încercuind o bucată de teritoriu, au explicat bloggerii ruşi.
ADVERTISING

Ce se întâmplă în Rusia

  • Atac cu drone - Baza aeriană din regiunea Tver a fost vizată noaptea trecută de un atac cu drone, potrivit canalelor media rusești. "Dronele au atacat Tver; se pare că o bază aeriană a fost sub atac", a relatat canalul de Telegram Astra citat de Ukrainska Pravda. Canalele locale de Telegram au raportat un atac cu drone în apropierea bazei aeriene Migalovo, însă autoritățile nu au oferit nicio informație. Pe rețelele de socializare din Rusia au apărut înregistrări video care prezintă apărarea aeriană în acțiune lângă baza Migalovo.
  • Rafinărie oprită - Rafinăria Gazpromneft din Moscova a suspendat operațiunile la unitatea de rafinare Euro+ de la Moscova în urma unui incendiu provocat pe 1 septembrie de un atac cu drone, potrivit unor surse citate de Reuters. Zeci de drone ucrainene au vizat mai multe regiuni din Rusia în noaptea de 1 septembrie, inclusiv Moscova. Primarul capitalei ruse a anunțat că o dronă a fost distrusă în apropierea rafinăriei de la Moscova, iar agenția RIA Novosti a relatat că una dintre clădirile rafinăriei a fost avariată într-un incendiu izbucnit după atac. Unitatea oprită asigura 50% din capacitatea de rafinare și ar putea fi repornită în cinci-șase zile, au spus sursele Reuters. Anul trecut, rafinăria din Moscova a procesat 11,6 milioane de tone de țiței.
  • Putin le spune elevilor că Rusia înaintează mai repede - Forţele ruse avansează mai rapid în estul Ucrainei, aşa cum nu au mai făcut-o de mult timp, cucerind mai mulţi kilometri pătraţi pe zi, a declarat luni Vladimir Putin. „Nu am mai avut un asemenea ritm în ofensiva din (regiunea) Donbas de mult timp. Acum nu vorbim despre a înainta 200 sau 300 de metri. Forţele armate ruse aduc deja teritorii sub control nu cu 200-300 de metri, ci cu kilometri pătraţi”, le-a spus Putin copiilor de la Şcoala gimnazială nr. 20 din Kizil, Tuva, la aproximativ 4.500 km est de Moscova.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Putin a ajuns fără probleme în Mongolia - Președintele Rusiei, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare, a sosit luni într-o vizită de stat în Mongolia, ţară care se află pe traseul unui nou gazoduct planificat să conecteze Rusia şi China. El se va întâlni marți cu Uhnaghiin Hurelsuh, preşedintele acestei ţări care recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, dar care nu a pus în aplicare mandatul de arestare emis de CPI pe numele lui Putin. Rusia poartă discuţii de ani de zile cu privire la construirea unui gazoduct care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an din regiunea Iamal către China prin Mongolia. Proiectul, intitulat „Puterea Siberiei 2”, face parte din strategia Rusiei de a compensa pierderea majorităţii livrărilor sale de gaze în Europa, de la începutul războiului din Ucraina.
  • Ucraina critică Mongolia - Ucraina a îndemnat săptămâna trecută Mongolia să îl aresteze pe Putin în baza mandatului emis anul trecut de Curtea Penală Internaţională, care l-a acuzat de crime de război din cauza deportării ilegale a sute de copii din Ucraina. Mandatul CPI obligă cele 124 de state membre ale Curţii, inclusiv Mongolia, să îl aresteze pe Putin şi să îl transfere la Haga pentru a fi judecat, dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat luni că eşecul Mongoliei de a-l aresta pe liderul Kremlinului aflat în vizită a dat o lovitură severă sistemului internaţional de drept penal.
  • Demiterea șefului Ukrenergo nu e pe placul aliaților - Volodimir Kudrîţki, șeful Ukrenergo, reţeaua pentru transportul energiei electrice din Ucraina, a fost demis luni, au declarat surse citate de televiziunea publică Suspîlne, pe motiv că nu a reuşit să protejeze instalaţiile energetice ale ţării, aflate sub atacul constant al ruşilor. Chiar înaintea reuniunii Consiliului de administraţie al Ukrenergo, presa ucraineană a publicat o scrisoare din partea organizaţiilor occidentale active în Ucraina, inclusiv Uniunea Europeană, prin care, adresându-se prim-ministrului Denîs Şmîhal, îşi exprimau „profunda îngrijorare” cu privire la informaţiile privind demiterea iminentă a lui Kudrîţki. „Un astfel de eveniment ar putea pune în pericol capacitatea noastră colectivă de a sprijini Ukrenergo şi alte măsuri prioritare ale securităţii energetice vitale a Ucrainei”, avertizează scrisoarea. Iaroslav Jelezniak, deputat din opoziţie, a prezis că reacţia internaţională va fi „rapidă şi destul de dureroasă”.
  • Întâlnire specială la Zaporojie - Volodimir Zelenski şi prim-ministrul olandez Dick Schoof s-au întâlnit la Zaporojie cu veterani ai războiului ruso-ucrainean, inclusiv luptători din Forţele Armate, Apărarea Teritorială şi Garda Naţională, care au luptat pe diferite fronturi şi au apărat Ucraina atât din 2014, cât şi din 2022. Cei doi au discutat despre producţia de drone şi furnizarea de piese de schimb, despre schimburile de prizonieri şi posibilitatea de asistenţă din partea Ţărilor de Jos, despre eforturile de deminare şi furnizarea de echipamente de calitate, precum şi despre refacerea infrastructurii energetice.
  • Românii din Ucraina, apel către București - Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu prin care cere autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată "abuziv" de administraţia locală. Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. De asemenea, românii din Ucraina cer "urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române", relatează BucPress.
  • Demiteri și demisii - Volodimir Zelenski l-a demis pe șeful adjunct al biroului președintelui ucrainean, Rostyslav Shurma, potrivit unui decret publicat pe site-ul președinției. Decretul nu explică motivul demiterii. Între timp, Olha Stefanishyna, viceprim-ministru ucrainean responsabil cu integrarea europeană, a demisionat, potrivit președintelui parlamentului ucrainean. Demisia sa vine după ce miniștrii ucraineni ai industriilor strategice, justiției și mediului și-au prezentat, de asemenea, demisiile. Schimbarea majoră a guvernului ucrainean are loc într-un moment critic al războiului cu Rusia și înaintea vizitei lui Zelenski în SUA, unde speră să prezinte un „plan de victorie” lui Joe Biden. Președintele ucrainean a declarat că au fost întreprinse schimbări pentru a se asigura că Ucraina are guvernul consolidat de care are nevoie.
  • Ar urma Kuleba - Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba urmează să fie demis, au declarat pentru Ukrainskaia Pravda surse din anturajul preşedintelui Volodimir Zelenski. Încă nu s-a decis cine va fi numit în locul său, dar cel mai probabil înlocuitor este prim-adjunctul ministrului de externe Andrii Sîbiga. Sursele Ukrainskaia Pravda spun că se pregătesc şi alte demisii în guvern, însă prim-ministrul Denîs Şmîhal va rămâne în funcţie. Kuleba, născut în 1981, este cel mai tânăr ministru al afacerilor externe din istoria Ucrainei, funcţie pe care o ocupă din 2020, şi unul dintre principalii interlocutori ai Occidentului de la izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei.
  • Primul interviu după Kursk - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi într-un interviu pentru NBC News că Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nedefinit teritoriile ruseşti pe care le-a cucerit în urma incursiunii surpriză de luna trecută în Kursk, încercând astfel să îl forţeze pe preşedintele Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor. Detalii AICI.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇