Ziua 628. Rachete americane trase cu lansatoare URSS. Soldați drogați pe front. Parlamentar ucrainean acuzat de trădare

În ziua 628 de război aflăm că ruşii şi-au concentrat atacurile în regiunea Donețk şi folosesc companii aeriene private pentru a-şi duce soldaţii pe frontul din Ucraina.

În schimb, ucrainenii au reuşit să îşi adapteze sistemele sovietice de apărare aeriană pentru a putea trage rachete produse în Statele Unite.

Ministerul Apărării din Marea Britanie consideră credibile informaţiile cum că până la 15% dintre trupele ruse din Ucraina consumă droguri.

Centrul de pregătire pentru piloții ucraineni care vor învăța să zboare cu avioane de luptă F-16 s-a deschis oficial la Feteşti.

Continuă cursa înarmării în Europa, cu Finlanda care cumpără sistemul israelian de apărare antirachetă ”Praştia lui David” şi Polonia, care a desfășurat un batalion de tancuri, la granița cu Belarus.

Pe de altă parte, planul UE de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistenţă din partea unor ţări membre şi ar putea să nu supravieţuiască în forma sa actuală.

Cancelarul german Olaf Scholz e dispus să poarte discuții cu Vladimir Putin, dacă liderul rus și-ar retrage trupele din Ucraina. Iar Kremlinul se declară alarmat de dezvăluirile Washington Post conform cărora un colonel ucrainean a coordonat atacul asupra conductelor Nord Stream, la ordinele şefului Armatei, dar fără ştirea lui Volodimir Zelenski.

Situaţia de pe front

• Ruşii atacă puternic pe axa Marinka-Avdiivka - Ruşii şi-au concentrat atacurile în regiunea Donețk. În direcția Marinka, au fost respinse 24 de atacuri, iar la Avdiivka, pe care forțele ruse încă încearcă să o încercuiască, trupele ucrainene au respins 17 atacuri. Pe întreaga linie a frontului, au avut loc 69 de ciocniri în ultima zi, potrivit raportului Statului Major.
• Ucraina trage cu rachete americane din lansatoare URSS - Ucraina şi-a modificat cu succes sistemele sovietice de apărare aeriană pentru a putea trage rachete produse în Statele Unite, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yurii Ihnat. „Avem rezultate bune ale utilizării în luptă a sistemelor de rachete antiaeriene Buk-M1, pe terenul de antrenament din Statele Unite, care au fost convertite și adaptate la rachete americane”, a spus Ihnat. Ucraina a moștenit sistemele antiaeriene Buk-M1 de la URSS, dar ele folosesc de obicei rachete pe care le produce doar Rusia. Prin urmare, e necesar să se caute modalități de convertire și modernizare a acestor sisteme pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană. Rapoarte neconfirmate au apărut anterior în presă cum că armata ucraineană a găsit o modalitate de a-și modifica lansatoarele Buk pentru a trage rachete Sea Sparrow.
• Ofiţeri ruşi aruncaţi în aer - Rezistenţa ucraineană din Melitopol a ucis trei ofițeri ruși de informații din FSB într-o explozie desfășurată ca „act de răzbunare”. Oraşul Melitopol din sud-estul ţării este ocupat de ruși din martie 2022. Cei trei bărbați se întâlneau la un oficiu poștal, folosit drept cartier general militar, au anunțat serviciile de informații ucrainene.
• Militari plimbaţi cu avioane private - Compania aeriană rusă I-Fly operează zboruri pentru Ministerul Apărării și a transportat soldați recrutați pentru a fi dislocați în Ucraina, susţine Centrul Național de Rezistență din Ucraina. Compania aeriană privată a transportat personal mobilizat din orașul siberian Novosibirsk către Rostov-pe-Don. Trupele sunt apoi trimise să lupte în Ucraina. Amintim că partenerii occidentali ai Kievului, cum ar fi UE, SUA, Marea Britanie și Canada, au impus sancțiuni industriei aviatice a Rusiei. Acest lucru a declanșat o criză majoră în sectorul aviației civile din Rusia, aducând pierderi financiare și degradarea flotei aeriene din cauza lipsei pieselor de schimb și a întreținerii defectuoase. Încărcați de dificultăți financiare, proprietarii de linii aeriene apropiați guvernului rus acceptă ordine de la Ministerul rus al Apărării pentru a obține profit prin subvenții de stat. Proprietarul I-Fly e Alexander Burtin, co-fondator și co-proprietar al companiei ruse de turism Tez Tour.
• Luptători Wagner lăsaţi de izbelişte - Foşti luptători Wagner au fost transferaţi într-o tabără din apropierea oraşului ucrainean Skadovsk din zona ocupată a regiunii Herson, susţine Centrul Naţional de Rezistenţă din Ucraina. Se pare că foștilor membri Wagner nu li se oferă transport, echipament individual de protecție și alte provizii necesare. Comandamentul militar rus decide ce va face în continuare cu aceşti luptători. Soarta lor a rămas incertă după rebeliunea lui Wagner împotriva Kremlinului din iunie și după accidentul de avion care l-a ucis pe fondatorul Evgeni Prigojin, două luni mai târziu.

Ce mai face Rusia

• Kremlinul a reacţionat la dezvăluirile Washington Post conform cărora un colonel ucrainean a coordonat atacul asupra conductelor Nord Stream, la ordinele şefului Armatei, dar fără ştirea lui Volodimir Zelenski. „Se spune că președintele Zelenski se poate să nu fi fost conștient de astfel de acțiuni ale subordonaților săi din agențiile de securitate. Acesta este un semnal foarte alarmant nu numai pentru noi, ci și pentru țările Occidentului colectiv. Dacă regimul de la Kiev nu mai deține controlul asupra situației din propria sa țară, atunci acest lucru este alarmant și ar trebui să fie luat în considerare”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov.
• Au trecut ucrainenii Niprul? - Agențiile de presă de stat RIA și TASS au publicat alerte spunând că Moscova mută trupele în „poziții mai favorabile” la est de râul Nipru, în Ucraina. După câteva minute, au retras alertele. Ministerul Apărării a reacționat, spunând că „publicarea unui raport fals despre „regruparea” trupelor în regiunea Dnipro, care ar fi venit în numele centrului de presă al Ministerului rus al Apărării, reprezintă o provocare". Kremlinul a refuzat să comenteze rapoartele cum că armata ucraineană ar fi trecut pe malul stâng ocupat al râului Nipru, unde și-ar fi consolidat pozițiile, ceea ce ar fi un avans semnificativ pentru trupele Kievului. „Nu comentăm desfășurarea operațiunii militare speciale în sine, aceasta este prerogativa specialiștilor noștri, a armatei noastre. În acest caz, credem, de asemenea, că specialiștii noștri militari pot și ar trebui să comenteze”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
• Soldaţi ruşi drogaţi - Ministerul Apărării din Marea Britanie consideră credibile informaţiile cum că până la 15% dintre trupele ruse din Ucraina consumă droguri. În septembrie 2023, publicaţia independentă rusă Vertska a raportat că până la 15% dintre soldații ruși din Ucraina consumau droguri, inclusiv amfetamină și canabis, și că acestea sunt ușor de obținut chiar și în prima linie. "Aceste rapoarte sunt credibile și urmează altor numeroase rapoarte despre o multe incidente disciplinare, crime și decese legate de abuzul de alcool în rândul forțelor ruse".

Alte informaţii relevante

• Parlamentar ucrainean acuzat de trădare - Parlamentarul ucrainean Oleksandr Dubinsky a fost notificat oficial că este suspectat de trădare pentru că ar fi răspândit informații false despre conducerea politică și pentru că ar fi cooperat cu serviciile de informații ale Rusiei, au declarat luni oficiali ucraineni. În propria sa postare pe Telegram, Dubinsky a calificat notificarea ca fiind fabricată și „bazată pe minciunile absolute ale unor înalți oficiali de stat".
• Vom antrena piloţi ucraineni - Centrul de pregătire pentru piloții ucraineni care vor învăța să zboare cu avioane de luptă F-16 s-a deschis oficial în România, a anunțat ministrul Apărării, Angel Tilvar. Centrul de instruire este situat la Baza Aeriană 86 din Fetești. „Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților F-16 și va facilita o interoperabilitate sporită între aliați”, a spus Tilvar. Ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, a fost prezent la ceremonia de deschidere. Detalii AICI
• Finlanda se înarmează din Israel - Finlanda a semnat un contract de achiziţionare a sistemului de apărare antirachetă ”Praştia lui David”, cu 317 milioane de euro, în vederea apărării teritoriului de la frontiera cu Rusia, cu care are o frontieră de 1.300 de kilometri, de atacuri cu rachetă balistică şi de croazieră. Finlanda devine astfel al doilea stat membru NATO care achiziţionează un echipament antirachetă străin şi nu unul european. Germania a comandat în septembrie scutul antirachetă Arrow 3 israelian.
• Tancuri poloneze la graniţa cu Belarus - Guvernul polonez a desfășurat un batalion de tancuri în satul Czartajew de lângă granița cu Belarus. „Suntem conștienți de amenințări. Suntem perfect conștienți că conducătorii Kremlinului au început războiul pentru că vor să reconstruiască Imperiul Rus... Prin urmare, pentru a preveni atacarea patriei noastre, întărim Armata...Înfiinţăm noi unităţi militare. Acest batalion de tancuri de aici va fi echipat cu tancuri K2”, a spus ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak.
• Olaf Scholz vede posibile negocierile cu Putin - Cancelarul german Olaf Scholz e dispus să poarte discuții cu Vladimir Putin, dacă liderul rus și-ar retrage trupele din Ucraina. Scholz a declarat că a avut discuții cu președintele Rusiei în trecut și că va face acest lucru din nou. Cu toate acestea, „Rusia trebuie să facă un pas decisiv înaintea negocierilor: retragerea trupelor”. Aliații Ucrainei nu au susținut oficial negocierile cu Rusia dincolo de formula de pace a Ucrainei. Planul în 10 puncte, prezentat de președintele Volodimir Zelenski încă din noiembrie 2022, solicită retragerea completă a trupelor ruse de pe pământurile ucrainene ocupate ilegal și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei.
• Greu cu banii de la UE - Planul UE de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistenţă din partea unor ţări membre şi ar putea să nu supravieţuiască în forma sa actuală, spun diplomaţi citaţi de Reuters. Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, a propus în iulie ca blocul comunitar să creeze un fond cu până la 5 miliarde de euro pe an timp de patru ani.
  Dar, în timp ce miniştrii Apărării din UE se pregătesc să discute planul marţi la Bruxelles, unii diplomaţi spun că mai multe ţări - inclusiv Germania - şi-au exprimat rezervele cu privire la angajarea unor sume atât de mari cu ani în avans.