Ziua 540 de război a început cu noi declarații de la Kiev despre obiectivul ucrainenilor la finalul războiului, și anume eliberarea tuturor teritoriilor care se aflau în interiorul graniţelor din 1991, adică inclusiv Crimeea.
Astfel, liderii ucraineni spun că fiecare pas înainte al contraofensivei, oricât de greoi ar părea din exterior, e gândit atent ca să asigure atingerea acestui obiectiv nenegociabil. Tocmai pentru că pentru Kiev nu e alt deznodământ luat în calcul, de la vârful NATO au fost transmise scuze după ce şeful de cabinet al secretarului general Jens Stoltenberg a vorbit public despre o soluție de pace care prevede cedarea de teritorii.
Între timp, după Polonia, încă o țară NATO, Lituania, începe să ia măsuri tot mai ferme la granița cu Belarusul. După ce a trimis un număr mare de soldați, acum a decis să închidă două puncte de frontieră, stârnind ironii de la Minsk. Iar atât Kievul, cât și Moldova au început să lucreze la planurile pentru a trece iarna fără gaz rusesc.
Pe de altă parte, ce a devenit clar e că mult doritele F-16 nu vor putea fi folosite curând. Oficialii de la Kiev estimează că abia la anul, dacă războiul nu se va fi terminat până atunci, aeronavele de luptă oferite cu greu de Occident vor deveni parte integrată din apărarea aeriană a țării.
ADVERTISING
Și de la Moscova au venit vești. Una vizează o reușită într-un război purtat în plan secundar la nivel global, cel pentru supremația în spațiu. Astfel, prima sondă lunară rusă lansată din 1976 încoace a intrat cu succes pe orbita lunară. Și FSB anunță un succes în împiedicarea unui sabotaj în orașul din Siberia în care Rusia îmbogățește uraniu. Autorii nu erau însă ucraineni, ci ruși voiau să împiedice Ministerul Apărării să îi citeze pentru convocarea la armată.
Situația pe front
- Cucerire importantă pentru Kiev - Ucraina a anunțat recucerirea satului Urozhaine de la trupele rusești. Acesta este primul sat pe care Kievul spune că l-a recucerit din 27 iulie și duce Kievul mai aproape de a amenința satul Staromlinivka, situat la câțiva kilometri mai la sud, despre care analiștii militari spun că este un bastion rusesc în zonă.
- F-16 degeaba în 2023 - Ucraina nu va putea opera avioane de luptă F-16 construite în SUA în toamna şi iarna viitoare, a declarat miercuri seara, la televiziunea naţională, purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Iuri Ihnat: „Este deja evident că nu vom putea apăra Ucraina cu avioane de luptă F-16 în această toamnă şi iarnă. Aveam mari speranţe pentru acest avion, că va deveni parte a apărării aeriene, capabil să ne protejeze de rachetele Rusiei şi de dronele teroriste".
- Zelenski cere contraatac global - Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, condamnă noul atac asupra porturilor ucrainene, afirmând că este al şaptelea în decurs de o lună: „În doar o lună de la încercarea Rusiei de a submina Iniţiativa Cerealelor de la Marea Neagră, acesta de azi (marți spre miercuri noapte, n.red.) a fost al şaptelea, al şaptelea atac masiv al ruşilor. Portul Reni, portul Izmail, portul Pivdennyi, portul Odesa, portul Ciornomorsk, Mykolaiv – fiecare atac rusesc asupra lor este o lovitură asupra preţurilor alimentelor la nivel mondial, o lovitură asupra stabilităţii sociale şi politice în Africa şi Asia. Lucrul de bază care dă fiecărei societăţi o viaţă normală este mâncarea pe masa familiei. Niciun terorist din lume, cu excepţia Rusiei, nu a atacat vreodată securitatea atâtor naţiuni deodată, atât de ostentativ şi deliberat. Trebuie să răspundem la asta. Noi toţi! Trebuie să contracarăm asta – activ, cu eforturi comune!”.
- Granițele din 1991 - Contraofensiva iniţiată de armata de la Kiev începând din luna iunie are „obiectivul" de a elibera întreaga Ucraină, „indiferent cât va dura", a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kouleba: „Obiectivul nostru este victoria, victoria sub forma eliberării teritoriilor noastre în interiorul graniţelor din 1991. Şi nu contează cât timp va dura. Atât timp cât poporul ucrainean împărtăşeşte acest obiectiv, guvernul ucrainean va merge înainte, de mână cu poporul său". Frontierele din 1991 sunt cele ale Ucrainei independente la căderea URSS, care includ Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014.
- Regimentul Azov a fost reconstituit şi se află pe teren, în regiunea Doneţk, anunţă comandantul Gărzii Naţionale ucrainene, colonelul Nikolai Urşalovici. ”Legendarul Regiment Azov a fost reconstituit”, a anunţat Urşalovici. Combatanţii Azov ”îşi apără strălucit liniile şi provoacă pierderi semnificative inamicului atât ca oameni, cât şi echipament”, a subliniat colonelul. Combatanţii din Regimentul Azov au fost asediaţi la Oţelăria Azovstal, la Mariupol, timp de aproape două luni, în primăvara lui 2022. La jumătatea lui mai, apărătorii oţelăriei s-au predat, la ordinul Kievului, şi au fost luaţi prizonieri de către ruşi. În septembrie, prizonieri de după asediul de la Azovstal, inclusiv comandantul Regimentului Azov Denîs Prokopenko, au fost trimişi în Turcia, în cadrul unui schimb de prizonieri. Ei erau obligaţi să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului. Însă comandanţii Azov s-au întors în Ucraina în iulie, împreună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Situația se agită și în Lituania - Lituania a suspendat temporar de vineri activitatea a două puncte de trecere a frontierei cu Belarusul - Šumskas şi Tverečius -, din cauza unor îngrijorări cu privire la gruparea paramilitară rusă Wagner, a anunţat Guvernul lituanian, o decizie denunţată de autorităţile belaruse de frontieră drept „altă măsură neconstructivă şi neprietenoasă a vecinilor noştri”: „Partea lituaniană şi-a fundamentat intenţia pe o presupusă ameninţare la adresa securităţii, din cauza prezenţei Wagner pe teritoriul Belarusului. Poziţia exprimată de oficiali este trasă de păr și nu corespunde însă motivelor reale ale unei asemenea decizii. În realitate, autorităţile lituaniene folosesc orice pretext nu doar pentru a împiedica circulaţia bunurilor, ci şi cu scopul de a reduce fluxul călătoriilor lituanienilor fără viză”.
- Scuze de la NATO pentru Ucraina - Un oficial de rang înalt al NATO şi-a cerut scuze şi şi-a clarificat comentariile, la o zi după ce a declarat public că Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei în schimbul aderării la NATO şi al încetării războiului. Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru un ziar norvegian că nu ar fi trebuit să vorbească atât de superficial cum a făcut-o, după ce comentariile sale iniţiale au provocat o reacţie furioasă din partea Kievului.
- Ucraina spune nu tranzitului de gaze spre UE - Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galuşcenko spune că Ucraina nu va negocia cu Moscova reînnoirea contractului pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul ucrainean, care urmează să expire anul viitor. Rusia anunțase că ar lua în considerare prelungirea contractului dacă Uniunea Europeană - care s-a angajat să renunţe la gazul rusesc până în 2027 - mai are nevoie de astfel de livrări.: „Cu siguranţă nu vom fi parte la discuţiile cu ruşii, este absolut evident. Anul viitor va arăta dacă Europa poate funcţiona fără gaz rusesc. Văd toate precondiţiile pentru ca acest lucru să se întâmple”.
- Moldova și scenariile pentru iarnă - Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Securitate „pentru a fi discutate şi evaluate capacităţile de asigurare energetică în sezonul de încălzire 2023 – 2024”. Sunt luate în calcul 3 scenarii. Conform primului, compania rusă Gazprom va elimina restricţiile de furnizare a gazelor naturale. În acest caz, Moldova va cumpăra tot volumul de gaze naturale necesar ţării de la Gazprom. Energia electrică va fi livrată în proporţie de 70% la 30%. Probabil că Moldova va putea achiziţiona 70% din necesarul de energie electrică de la MGRES (centrala electrică de la Cuciurgan, din Transnistria), iar 30% din surse alternative. În al doilea scenariu, Gazprom va continua să livreze gaze naturale în volum limitat. În scenariul nr. 3 Gazprom va rezilia contractul semnat cu Moldovagaz. În acest caz, planul guvernului prevede măsuri drastice de economisire a gazelor naturale şi trecerea la achiziţionarea de gaze şi energie electrică din surse alternative.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Moscova anunță succes pe Lună - Luna-25, prima sondă lunară rusă lansată în aproape 50 de ani - mai exact din 1976, când URSS a fost pionier în cucerirea spaţiului - a intrat cu succes pe orbita lunară, miercuri, a anunţat agenţia spaţială rusă Roscosmos: „Pentru prima dată în istoria modernă a Rusiei, o staţie automată a fost plasată pe orbita lunară la ora 12;03, ora Moscovei (şi a României). Toate sistemele de pe Luna-25 funcţionează normal, iar comunicarea cu aceasta este stabilă".
- Sabotaj în orașul unde se îmbogățește uraniul - Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat joi că a dejucat un atac planificat asupra unor staţii de comunicaţii din Zelenogorsk, oraş din regiunea Krasnoiarsk din Siberia, unde se îmbogăţeşte uraniu şi unde intrarea este permisă numai cu un permis special. Potrivit agenţiei RIA, FSB a declarat că a reţinut două persoane care sunt membri ai colectivului „Cetăţenii URSS" şi care plănuiau să arunce în aer staţiile de comunicaţii ale operatorului de telecomunicaţii controlat de stat Rostelecom şi ale companiei de telecomunicaţii TransTelecom. Potrivit FSB, bărbaţii arestaţi voiau să împiedice Ministerul rus al Apărării să trimită citaţii pentru convocarea la armată.