Ziua 220: 24 de civili, din care 13 copii, împușcați lângă Kupiansk. Victorie strategică la Liman. Explozii puternice la o bază militară în Crimeea (Video)

Ziua 220: 24 de civili, din care 13 copii, împușcați lângă Kupiansk. Victorie strategică la Liman. Explozii puternice la o bază militară în Crimeea (Video)

Ziua 220 de război dintre Ucraina și Rusia este prima după anunțul anexării a 18% din teritoriul ucrainean făcut de către Vladimir Putin, după o serie de referendumuri marcate de amenințări și constrângeri pentru populație. O zi care începe cu măsuri de precauție luate de unele țări europene și cu declarații de sprijin pentru Kiev.

Institutul american pentru Studierea Războiului (ISW) analizează riscul de folosire a armelor nucleare de către Vladimir Putin în Ucraina și concluzionează că ar fi un pariu necâștigător pentru acesta.

Altfel, Norvegia va primi ajutor de la Marea Britanie, Germania şi Franţa pentru a patrula mările din jurul platformelor sale de petrol şi gaze, pe fondul suspiciunii că scurgerile din conductele Nord Stream de la începutul acestei săptămâni au fost provocate de sabotaje.

Pe de altă parte, autoritățile poloneze au anunțat că au distribuit tablete antiradiații către departamentele de pompieri din întreaga țară, în cazul unei expuneri declanșate de războiul din Ucraina vecină, negând însă că ar exista vreun motiv de alarmă.

Cât despre intenția Ucrainei de a adera la NATO, acest lucru a primit sprijinul SUA și al Canadei, însă o procedură rapidă pare să iasă din discuție în acest moment, cu toate că statele baltice ar vedea-o ca binevenită. Iar Medvedev vede această mișcare a Kievului ca pe accelerarea începutului celui de-Al Treilea Război Mondial.

Ziua este marcată de anunțul guvernatorului regional Oleg Synegubov, că au fost descoperiți cel puţin 24 de civili împuşcaţi în maşinile lor în nord-estul Ucrainei, lângă Kupiansk. 13 sunt copii și printre persoanele decedate se află și o femeie însărcinată. Cel mai probabil, ocupanții ruși i-au împușcat pe civilii care încercau să scape de bombardamente. S-au auzit și explozii puternice în Crimeea, în zona unui aeroport.

VA FOLOSI PUTIN ARME NUCLEARE?

Institutul american pentru Studierea Războiului (ISW) a analizat și interpretat discursul liderului rus Vladimir Putin de la anexarea teritoriilor ucrainene, condamnată la unison de NATO și UE, precizând că acesta a evitat o amenințare directă cu atacul nuclear, folosind doar o retorică voalată și încercând să facă din Occident adevăratul inamic pentru poporul pe care îl conduce. Așadar, pare că liderul de la Kremlin nu este convins că folosirea armelor nucleare nu ar avea efecte decisive pe front, ci doar ar atrage intervenția militară directă a Occidentului. Pe cale de consecință, pierderile sale ar fi mai mari decât avantajele.

Totuși, riscurile nu trebuie excluse de tot. O tactică posibilă ar putea fi atacarea unor centre urbane sau a unor centre de infrastructură critică din Ucraina cu astfel de arme, astfel încât să șocheze țara vecină și să o oblige să se predea. Dar ar fi un pariu riscant, fără garanția că îi va aduce lui Putin rezultatul dorit. Ba mai mult, estimează ISW, că una singură nu ar fi suficientă, așa că ar fi nevoie de mai multe arme nucleare tactice care să lovească în toată Ucraina pentru a obține efecte semnificative și a perturba capacitatea Ucrainei de a desfășura contraofensive. Dar acest lucru ar atrage cu siguranță intervenția militară a NATO și a aliaților.

Citește aici raportul integral al ISW.

SITUAȚIA DE PE FRONT

  • Directorul centralei nucleare Zaporojie, Igor Murașov, a fost răpit vineri de ruși. Anunțul vine de la Petr Kotin, directorul Energoatom, agenția de stat ucraineană responsabilă de centrală. Potrivit publicației Pravda, acesta spune că invadatorii au oprit mașina în care se afla Igor Murașov, l-au scos cu forța și l-au legat la ochi, după care ucrainenii i-au pierdut urma. Se pare că nu există încă informații despre locul și soarta acestuia, de care depinde buna funcționare a centralei nucleare.
  • Rușii au atacat cu rachete sâmbătă dimineață mai multe obiective din regiunea Odesa. Au fost lovite o clădire industriale, o stație electrică și unele case. Nu au existat răniți. Atacuri au fost și la Nikolaev, unde forțele ruse au lovit un bloc de locuințe - cercetările în zonă continuă pentru a identifica potențialele victime.
  • Soldaţii ucraineni au „intrat” în oraşul Liman, important nord feroviar din estul Ucrainei, care se afla sub controlul trupelor Moscovei, a afirmat sâmbătă Ministerul Apărării ucrainean, transmite AFP. Și armata rusă a anunțat că 's-a retras' din oraşul Liman, transmite AFP. „Ameninţate să fie încercuite, trupele aliate au fost retrase din Liman spre linii mai favorabile”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.
  • Cel puţin 24 de civili au fost descoperiţi împuşcaţi în maşinile lor în nord-estul Ucrainei, lângă Kupiansk, a anunţat sâmbătă guvernatorul regional. 13 sunt copii și este și o femeie însărcinată. Cel mai probabil, ocupanții ruși i-au împușcat pe civilii care încercau să scape de bombardamente, spune guvernatorul regional Oleg Synegubov.
  • Explozii puternice au fost raportate în Crimeea. Nori de fum se ridică dintr-o zonă în care se află baza aeriană militară Belbek.
  • Explozii în Crimeea - Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a declarat că „potrivit salvatorilor, un avion la aterizare a ieșit de pe pistă și a luat foc”. Pompierii ruși intervin stingerea incendiului de la baza aeriană militară Belbek. Baza militară se află în Sevastopol.

MĂSURI LUATE DE STATELE EUROPENE

  • Norvegia își supraveghează conductele de gaze și petrol, în urma incidentelor de la gazoductele Nord Stream. ”Suntem într-un dialog cu aliaţii noştri cu privire la creşterea prezenţei în sectorul norvegian (offshore) şi am acceptat contribuţiile Germaniei, Franţei şi Marii Britanii”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Stoere, într-o conferinţă de presă. ”Este firesc ca aliaţii noştri să navigheze alături de navele noastre”, a spus acesta.
  • Pe de altă parte, autoritățile poloneze au transmis că au distribuit pastile antiradiații către departamentele de pompieri din întreaga țară, pentru a sepregăti de un eventual scenariu cu atac nuclear în Ucraina vecină, dar susțin că încă nu există un astfel de pericol.
  • Comisia Europeană le-a cerut statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în contextul în care mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru fugi de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin.

SPRIJIN PENTRU UCRAINA ȘI ACȚIUNI DE PROTEST

  • Statele Unite şi Canada s-au declarat vineri în favoarea unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, așa cum a cerut președintele de la Kiev, Volodomir Zelenski, Mai multe detalii pe acest subiect AICI și AICI.
  • Totodată, Congresul SUA a aprobat vineri un ajutor în valoare de 12,3 miliarde de dolari pentru Ucraina. Pachetul, care a fost aprobat la doar câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a anexat patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia, include 3 miliarde de dolari pentru arme, provizii și salarii pentru armata ucraineană și îl autorizează pe președintele Joe Biden să dea instrucțiuni Pentagonului să transfere 3,7 miliarde de dolari în arme și alte echipamente către Ucraina.
  • Faţada Consulatului Rusiei de la New York a fost vandalizată cu vopsea roşie, a anunţat vineri Poliţia, în ceea ce pare a fi un gest de protest faţă de Rusia care a anexat patru teritorii ucrainene.
  • Nici Turcia nu recunoaște anexarea de către Rusia a celor 4 regiuni ale Ucrainei. Ministerul de Externe de la Ankara a catalogat decizia lui Vladimir Putin drept „o încălcare gravă a principiilor consacrate ale legii internaționale”.
  • La rândul său, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, reclamă „referendumurile trucate” în urma cărora patru regiuni ale Ucrainei au fost anexate ilegal de către Rusia, el făcând comparaţia dintre referendumurile organizate în cele patru regiuni cu referendumul militar organizat în România în noiembrie 1986. De asemenea, acesta a comentat și riscul unui război nuclear.
  • Statele baltice văd ca oportună aderarea rapidă a Ucrainei la NATO. Estonia, Letonia şi Lituania nu sunt astfel de acord cu obiecțiilor altor aliați ai Kievului.

DECLARAȚII POLITICE

  • Cererea Ucrainei de aderare la NATO nu este altceva decât solicitarea Kievului de a „grăbi începutul celui de-Al Treilea Război Mondial”, susține fostul președinte rus Dmitri Medvedev, într-o postare pe canalul său de Telegram.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇