Un pod peste râul Argeş s-a rupt în judeţul Călăraşi din cauza deversărilor de la barajul Mihăileşti, prilej pentru un nou „duel” între instituțiile publice. Autoritățile locale arată cu degetul spre Apele Române și spre ministrul Mediului, iar conducerea Administrației Naționale a precizat că a luat măsurile pentru informare, iar podul rupt nu era autorizat.
„S-a rupt podul care face legătura între BUDEŞTI ŞI CRIVĂŢ”, este unul dintre mesajele postate pe reţelele de socializare de persoane din zonă, care au distribuit şi imagini.
"Azi noapte s-a rupt podul peste Argeş de la Budeşti, la doar 20 de kilometri de Bucureşti, din cauza deversărilor de la baraje care au măturat câteva sate de la munte cu o zi înainte. Totuşi, de ce se golesc lacurile de acumulare degrabă şi deodată?", a postat o altă persoană.
Primarul recunoaște că a fost informat
Primarul din Budeşti a declarat, pentru Antena 3, că autorităţile au fost informate săptămâna trecută "că se va da drumul la Mihăileşti la acel baraj", relatează News.ro.
"Deja noi am luat măsuri, am închis acea trecere şi cu primarul de la Crivăţ. Nu există riscuri deocamdată şi nu au fost roscuri pentru că eu acum vin de acolo. Deja apa a început să scadă cu vreo 30 de centimetri de azi dimineaţă", a declarat Mihai Ilie.
Acesta a explicat că sunt mai multe căi de acces în zonă şi nu se pune problema evacuării oamenilor.
Șeful CJ Călăraşi, atac la ministrul Mediului
Deși primarul din localitatea afectată a declarat că a fost informat despre deschiderea barajului, preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, a acuzat Ministerul Mediului de "lipsă de prevenţie şi responsabilitate". Dacă Ministerul Mediului nu controlează situaţiile de risc şi nu protejează cetăţenii, atunci nu-şi îndeplineşte misiunea, a subliniat el.
"În judeţul Călăraşi, un vad neautorizat dintre Budeşti şi Crivăţ a cedat în urma deversărilor de la barajul Mihăileşti. Vadul era deja închis circulaţiei, astfel că oamenii nu au fost în pericol, dar situaţia ridică mari semne de întrebare privind modul în care sunt evaluate riscurile asupra infrastructurii locale şi asupra comunităţilor", a transmis preşedintele CJ Călăraşi, într-un comunicat oficial.
Vasile Iliuţă a făcut referire la criza apei din Prahova și Dâmbovița, unde peste 100.000 de cetăţeni au rămas fără apă potabilă din cauza problemelor de la Barajul Paltinu.
"Aceeaşi lipsă de prevenţie. Aceeaşi lipsă de responsabilitate. Ministra Mediului a admis public că riscul era cunoscut în sistem, însă populaţia şi chiar ministerul nu au fost informate la timp. Dacă Ministerul nu controlează situaţiile de risc şi nu protejează cetăţenii, atunci nu-şi îndeplineşte misiunea. România are nevoie de un ministru competent, care anticipează riscurile, previne crizele şi protejează oamenii — nu de cineva care reacţionează abia după ce pagubele sunt făcute", spune preşedintele CJ Călăraşi.
Vasile Iliuţă mai declară că "oamenii din judeţul Călăraşi au dreptul la siguranţă, la infrastructură protejată şi la autorităţi care iau decizii cu respect faţă de comunităţi — nu la improvizaţii şi scuze".
"Voi urmări personal situaţia, în dialog permanent cu primarii şi reprezentanţii instituţiilor din zonă, pentru a mă asigura că cetăţenii judeţului Călăraşi sunt în siguranţă şi primesc sprijinul necesar", anunţă Vasile Iuliuţă.
Apele Române explică de ce a venit viitura
Administraţia Naţională Apele Române a anunţat, joi, că în bazinul hidrografic superior al râului Argeş s-au înregistrat cantităţi importante de precipitaţii, care au dus la viituri importante pe toate cursurile de apă din zona montană. Pentru a gestiona situaţia s-a impus evacuarea controlată a apei din mai multe acumulări.
"În intervalul 28–30 noiembrie 2025, în bazinul hidrografic superior al râului Argeş s-au înregistrat fenomene hidrometeorologice extreme, cu precipitaţii de aproximativ 100 l/mp, care au generat viituri importante pe toate cursurile de apă din zona montană: Argeş, Târgului, Doamnei, Potop, Sabar, precum şi depăşiri ale cotelor de apărare la mai multe staţii hidrometrice", au transmis, joi, reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române, într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit acestora, "o parte semnificativă din unda de viitură formată în partea de nord a judeţului Argeş a fost atenuată în lacul de acumulare Goleşti, debitul evacuat având o valoare maximă de 300 mc/s".
"Pe sectorul aval baraj Goleşti - acumularea Zăvoiul Orbului, debitele naturale au adus un aport suplimentar de aproximativ 100 mc/s. Astfel, prin acumularea Zăvoiul Orbului s-a tranzitat un debit total de 400 mc/s.
Din debitul propagat în aval de barajul Zăvoiul Orbului, o parte a fost atenuată în lacul de acumulare Mihăileşti, iar restul a fost evacuat controlat", a mai transmis sursa citată.
Potrivit specialiştilor de la Apele Române, tranzitarea viiturii prin acumularea Mihăileşti s-a realizat prin evacuarea unui debit maxim de 330 mc/s, în condiţiile unui debit afluent de 400 mc/s: "Nivelul maxim înregistrat în lacul Mihăileşti a fost de 84,85 mdM, cu 15 cm sub NNR (02.12.2025, ora 16:00). Dispeceratul SGA Giurgiu a informat SGA Călăraşi despre debitele evacuate, pentru coordonarea măsurilor în aval."
Podul rupt nu era autorizat
Podul din judeţul Călăraşi care s-a rupt urmare a deversării apei din barajul Mihăileşti este o construcţie provizorie, neautorizată, existentă dinainte de Revoluţie, precizează cei de la Apele Române: "Ca urmare a evacuării controlate a debitelor din barajul Mihăileşti, o trecere prin vad provizorie, neautorizată, existentă încă dinainte de anul 1989 şi utilizată pentru traversarea cursului de râu pe perioada debitelor mici între localităţile Budeşti şi Crivăţ, a cedat. Această trecere este depăşită şi deversată ori de câte ori debitul râului depăşeşte 250 mc/s, nefiind proiectată pentru ranzitarea unor debite mari."
Potrivit reprezentanților administrației, în prezent, accesul peste râul Argeş, în acest sector din judeţul Călăraşi, se realizează exclusiv prin cele două poduri autorizate: Olteniţa–Chirnogi şi Frumuşani–Hotarele. "Orice altă traversare improvizată nu este autorizată şi nu oferă siguranţă în perioadele cu debite crescute", se mai arată în comunicat.