Administrația lui Donald Trump a încercat să impună Ucrainei termeni care sunt de obicei impuși statelor agresoare învinse în război. Condițiile puse Kievului le depășesc cu mult pe cele impuse Germaniei și Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial.
Administrația Trump a cerut 50% din veniturile curente ale Ucrainei din extracția de resurse, precum și jumătate din valoarea „tuturor licențelor noi (de extracție a resurselor) emise către terți”, relatează The Telegraph, care a obținut draftul acordului propus de Casa Albă.
Practic, acea clauză înseamnă "plătiți-ne nouă mai întâi și apoi hrăniți-vă copiii", a declarat o sursă apropiată negocierilor.
Documentul secretizat care poartă data 7 februarie 2025 mai precizează că "pentru toate licențele viitoare, Statele Unite vor avea un drept de prim refuz pentru achiziționarea de minerale exportabile".
Totodată, Washingtonul s-ar bucura de imunitate suverană și ar dobândi controlul aproape deplin asupra unei mari părți a sectorului extractiv de materiale prețioase al Ucrainei.
Un fond desemnat ar primi "dreptul exclusiv de a stabili metoda, criteriile de selecție, termenii și condițiile" tuturor licențelor și proiectelor viitoare.
Națiunea aflată cu spatele la zid și strânsă în pumnul de fier
Potrivit ziarului, termenii contractului care a ajuns la biroul lui Volodimir Zelenski în urmă cu o săptămână echivalează cu colonizarea economică a Ucrainei de către SUA "într-o perpetuitate legală".
"Ucraina nu-și poate îndeplini cererea de 500 de miliarde de dolari într-un interval de timp semnificativ, lăsând la o parte problema mai importantă - dacă este moral să fie tratată în acest mod o națiune victimă, după ce timp de trei ani a menținut cu sacrificii enorme linia de luptă pentru democrațiile liberale", se arată în articol.
Cotidianul britanic notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus încă din septembrie să se acorde Statelor Unite acces la resursele Ucrainei, în speranța de a atrage investiții americane care ar îngreuna o altă invazie rusă. Unele dintre zăcămintele minerale ale Ucrainei se află în apropierea liniilor frontului în est sau pe teritoriul ocupat de ruși.
"Probabil că nu se aștepta să se confrunte cu condițiile impuse în mod normal statelor agresoare învinse în război. Sunt mai grave decât sancțiunile financiare impuse Germaniei și Japoniei după înfrângerea lor în 1945", scrie The Telegraph.
De fapt, dacă acest proiect ar fi acceptat, cererile lui Trump ar reprezenta o cotă mai mare din PIB-ul Ucrainei decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles în 1919. Pentru comparație: compensațiile impuse Republicii Weimar s-au ridicat la 132 de miliarde de mărci de aur (aproximativ 269 de miliarde de dolari în echivalentul actual) și au fost ulterior reduse. În cazul Ucrainei, pretențiile SUA se ridică la 500 de miliarde de dolari.
Acordul propus de Trump nu prevede nicio asistență financiară pentru Ucraina, ci doar impune restricții și cerințe care ar putea împiedica dezvoltarea economică a țării.
Dezvăluirile făcute de Telegraph confirmă informațiile pe care Washington Post le-a publicat duminică, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt, doi diplomați europeni și alte două persoane familiare cu situația. Una dintre surse a comparat oferta lui Trump cu împărțirea coloniilor africane de către europeni.
Într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că Ucraina "a fost în esență de acord" să transfere 500 de miliarde de dolari Statelor Unite. "Au teren extraordinar de valoros în ceea ce privește pământurile rare, în ceea ce privește petrolul și gazele, în ceea ce privește alte lucruri", a spus el.
Trump a avertizat că Ucraina "i-ar fi pusă în farfurie lui Putin" dacă va refuza aceste condiții.
Poziția lui reprezintă o constrângere exercitată cu o mână de fier din partea unei puteri neo-imperiale împotriva unei națiuni mai slabe, aflată cu spatele la zid, subliniază The Telegraph.
În ciuda presiunilor infernale, Zelenski a refuzat să semneze documentul.
Cum a încercat America să profite de Ucraina
În timp ce liderii europeni şocaţi s-au grăbit să răspundă la noua realitate prezentată în discursul virulent al vicepreședintelui american JD Vance la Munchen, Statele Unite şi-au îndreptat atenţia spre presiunea asupra Ucrainei.
Publicaţia European Pravda dezvăluie cum a fost pusă sub presiune Ucraina şi de ce s-a prăbuşit înţelegerea privind resursele minerale.
Discuţiile dintre SUA şi Ucraina în marja Conferinţei de securitate de la München au fost programate să aibă loc vineri dimineaţa, 14 februarie. Totul era gata, Vance sosise, oficialii ucraineni se pregăteau, securitatea începuse chiar să lase jurnaliştii ucraineni să intre. Apoi, deodată, tuturor li s-a spus că întâlnirea a fost amânată pe termen nelimitat.
Casa Albă a cerut Ucrainei să fie imediat de acord cu versiunea americană a unui acord pentru resurse minerale în schimbul unui ajutor în războiul cu Rusia, amenințând că în caz contrar o întâlnire la Munchen cu vicepreședintele JD Vance nu va avea loc.
La Munchen, SUA au emis un ultimatum: dacă Ucraina dorea o întâlnire cu Vance pentru a discuta cadrul pentru pace, trebuia să semneze imediat acordul. Zelenski trebuia fie să semneze ceea ce redactase Washingtonul sau să uite de întâlnirea cu Vance. Întâlnirea era posibilă doar "ca parte a unui pachet", odată cu semnarea înţelegerii, scrie publicația ucraineană.
Kievul a văzut proiectul de acord doar cu două zile mai devreme, iar finalizarea unui acord strategic cu implicaţii economice majore în doar 48 de ore era imposibilă - Ucraina nu plănuise niciodată să semneze documentul atât de repede.
Negocierile abia începuseră și refuzul din partea Kievului părea exclus. Dar Zelenski a rămas ferm şi nu a semnat documentul în condiţiile impuse de Casa Albă.
Duritatea şi presiunea negociatorilor americani au dispărut ca prin farmec. Cererea de a semna acordul a fost retrasă în linişte, iar întâlnirea cu Vance a continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De fapt, întrevederea s-a dovedit a fi destul de reuşită.
Deocamdată, se pare că aripa de afaceri a administraţiei lui Trump încerca să exploateze vulnerabilitatea Ucrainei pentru a forţa încheierea unui acord nefavorabil. Când a devenit clar că Kievul nu va ceda, au dat înapoi.
Oficial, Zelenski şi Vance au convenit să continue să lucreze la proiectul de acord. Este posibil ca negocierile privind acordul de resurse să se fi încheiat cu un eşec, dar discuţiile de pace de la Munchen au dat rezultate mai mult decât se aştepta oricine, scrie publicația citată.