Corpul de Control al premierului a descoperit mai multe încălcări ale legii și probleme de securitate în cazul expoziției cu obiecte de patrimoniu organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) la muzeul Drents din Assen.
Controlul a vizat analiza demersurilor efectuate la nivelul Ministerului Culturii și la cel al Muzeului Național de Istorie a României, raportate la prevederile ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale în vederea organizării unor expoziții în străinătate.
Constatările au relevat, pe de o parte, deficiențe sau lacune legislative în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural, iar pe de altă parte abateri de la respectarea legii.
Măsurile de siguranţă acceptate de muzeu pentru expoziţia din Olanda au fost mai puţin riguroase decât la Madrid şi Roma, iar pentru asigurarea pentru unele dintre obiecte ultima reevaluare s-a realizat cu mai mult de14 ani în urmă, deşi această operaţiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani.
Rezultatul verificărilor a fost comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, informează Guvernul într-un comunicat de joi seara.
- Delirul coifului care ne sfârtecă identitatea
- Tezaurul dus în Olanda a fost scos ilegal din țară. Ciolacu a confirmat și Parchetul face anchetă. Raluca Turcan contraatacă
- Ministrul Culturii l-a dat afară pe directorul Muzeului Național de Istorie, pentru probleme de ... comunicare
- Obiectele din tezaur rămase la Muzeul Drents au fost aduse în țară
- Furtul din Tezaurul Dacic: În contract figura pază 24 de ore din 24. Asigurarea pentru toată expoziția este de 30 de milioane de euro
Iată constatările:
- participarea la expoziții în străinătate presupune expunerea acestora în afara teritoriului național. Dacă pentru asigurarea securității acestor bunuri în spații expoziționale situate pe teritoriul național există prevederi în legislația specială, ce obligă organizatorii să adopte măsurile de prevenire a sustragerii și în normele generale ce reglementează paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, în ceea ce privește securitatea bunurilor din patrimoniu măsurile de prevenire a sustragerii sunt cele propuse de administratorul spațiului expozițional străin și sunt prevăzute în clauzele contractului de împrumut perfectat între administratorul român al bunurilor și administratorul străin al muzeului în care acestea sunt expuse.
- măsurile și condițiile de securitate și pază antiefracție propuse de entitățile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Situația de fapt a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens, de lipsa de stabilire a atribuțiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice și entităților implicate în aprobarea exportului temporar, precum și în lipsa de solicitare de îndrumare/consultanță de la autorități, instituții publice competente sau de achiziții de servicii profesionale de la persoane private specializate și autorizate în domeniul protecției și pazei valorilor.
- măsurile de siguranță acceptate de reprezentanții Muzeului de Istorie pentru organizarea expoziției temporare la muzeul Drents din Assen, Olanda, au fost mai puțin riguroase prin comparație cu cele stabilite pentru expozițiile de la Madrid și Roma
- în cazul expoziției din Olanda supravegherea expoziției s-a realizat prin intermediul unui centru de control funcțional 24h/24h, 7 zile pe săptămână, iar personalul de pază a fost disponibil pentru comunicații în caz de urgență. În cazul expozițiilor din Madrid și Roma, securitatea în interiorul și/sau în exteriorul obiectivului a fost asigurată cu personal de pază specializat 24h/24h.
- demersurile Muzeului de Istorie în vederea încheierii unei înțelegeri având ca finalitate organizarea unei expoziții în Olanda nu au fost supuse analizei și avizării formale a consiliului de administrație instituit la nivelul muzeului. Această conduită a constituit o abatere de la normele ce reglementează organizarea și funcționarea MNIR aprobate prin ordin de ministru.
În ceea ce privește modul în care s-a respectat obligația obținerii avizului din partea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, obligație prevăzută în norma metodologică ce reglementează exportul temporar al bunurilor culturale mobile (normă aprobată prin hotărâre de guvern), s-a constatat, în principal, că:
- inițierea demersurilor pentru obținerea avizului de principiu s-a realizat cu devansarea unor termene
- introducerea pe ordinea de zi a ședinței din data de 14 mai 2024 a solicitării MNIR s-a realizat cu încălcarea termenului prevăzut din Regulamentul de organizare şi funcționare a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor
- analiza pentru avizare efectuată la nivelul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor nu a relevat existența unei diferențe semnificative între informațiile comunicate de MNIR, în principal cu privire la numărul obiectelor culturale (aproximativ 350 obiecte conținute în scrisoarea de intenție semnată de cei 2 parteneri și 673 obiecte prevăzute în Lista pieselor propuse pentru exportul temporar).
- contractul de împrumut a fost încheiat anterior comunicării de către reprezentanții Ministerului Culturii a avizului de principiu (17 mai 2024), deși prin propunerea avizului de principiu membrii Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor decid pentru oportunitatea exportului temporar de bunuri culturale
- atât Contractul de împrumut, cât și Certificatul de asigurare nu au făcut obiectul avizării la nivelul Serviciului Juridic, Contencios din cadrul Ministerului Culturii și nici nu au fost identificate demersuri întreprinse de reprezentanții Muzeului de Istorie de a le transmite spre avizare, nefiind respectate prevederile legale. Acest aspect nu a fost identificat la nivelul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, cu ocazia analizei documentației depuse.
- valoarea de asigurare a bunurilor expuse în Olanda a fost ultima stabilită în urma reevaluării. Pentru unele dintre aceste bunuri ultima reevaluare s-a realizat în urmă cu mai mult de 14 ani, cu toate că potrivit regulii stabilite prin normele aplicabile, această operațiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani.
- contractul de împrumut nu a fost încheiat în forma autentică cerută în mod expres de dispozițiile HG, situație de fapt generată de o derogare aprobată în numele ministrului de secretarul general din cadrul Ministerului Culturii, cu încălcarea legii